O aventura – si dupa…

Dupa zece ani de la infiintare si odata cu conferirea recenta a statutului de „utilitate publica“, ce se poate spune? Constituirea UNITER, in 1990, in virtejul acelor luni de inceput, a fost o cauza in care am crezut. Pentru care am luptat, pentru care am pus la bataie toata priceperea, prestigiul si tenacitatea de care eram in stare in acea vreme. Era, atunci, o noua structura, aparuta dupa ce Asociatia Oamenilor de Arta din Institutiile Teatrale si Muzicale (A.T.M.) era declarata desfiintata odata cu Adunarea unde Dina Cocea, presedinta in exercitiu in decembrie 1989, a depus mandatul si bilantul asociatiei. Eram atunci un grup care puneam pe roate, in conditiile libertatii de expresie recent dobindite, o uniune, alta decit ce fusesera uniunile traditionale de dinainte de 1989. Impreuna cu Ion Caramitru, am lucrat ani de zile pentru a scapa de reflexele inchistate ale trecutului, pentru a facilita sansa mai tinerilor creatori de teatru, a scriitorilor de teatru, pentru a dinamiza mediul teatral si a-l feri de injonctiunea politicului. Dar mai ales pentru a reface contactele vitale ale teatrului romanesc cu teatrul lumii si a stimula creativitatea in lumea teatrului. Radacini mentale vechi, deprinderi vechi, obisnuinte vechi au inceput insa sa […]