TEHNO. Etichete pe Internet

Unul din exemplele cele mai grave de imixtiune neautorizata in intimitatea utilizatorului de Internet este cel al cookies-urilor. Aceste „gajuri“ digitale functioneaza ca niste coduri de identificare (similare code-bar-urilor aplicate pe marfurile dintr-un super-market, care, prin decodare la casa, identifica specificul, continutul si pretul fiecarui produs), ce ii sint „lipite“ utilizatorului fara voia lui atunci cind viziteaza un anumit site. Cookies-urile permit identificarea personala a utilizatorului (prin trasarea adresei sale si apoi dezvaluirea ei in retea) si au o durata de „viata“ ajungind pina la citeva zeci de ani. Pe post de „copoi“ electronici, cookies-urile „adulmeca“ si apoi retraseaza „urmele“ trecerii noastre pe Internet (domenii de interes, frecventa accesului, momentul si durata vizitelor etc.), stabilind profilul fiecarui navigator fara stirea sau consimtamintul acestuia. Cu alte cuvinte, orice utilizator de Internet (sa zicem, un eventual cumparator de Viagra sau participantul la o dezbatere pe tema placerii consumului de droguri) este inventariat, etichetat si etalat on-line pe o durata echivalenta uneori cu cea a intregii sale vieti, impotriva oricarei libertati de gestiune a propriei intimitati si, ceea ce se dovedeste mai ingrijorator, impotriva dreptului individual la un acces informational/comercial neingradit in retea. Existenta cookies-urilor pe Net (si in memoria calculatoarelor noastre, de […]