Ion MANOLESCU

Teoria benzii desenate. Intertextualitatea parodică şi absurdă

Dincolo de formele ei amuzante de divertisment, banda desenată propune şi o incursiune în lumea mai sobră şi mai complicată a teoriei literare. Deschiderile naratologice BD se aseamănă, nu de puţine ori, cu cele ale prozei, iar procedeele întrebuinţate de scenarişti şi desenatori pot figura în orice dicţionar de termeni literari. Cursuri de artă şi lecţii de morală În aceste condiţii, o analiză a intertextualităţii benzii desenate …

Citeşte articolul

Fictiune si cibernetica: legatura cognitivista

Una din principalele preocupari ale stiintelor cognitive din ultimele doua decenii merge in directia destructurarii mecanismelor cerebrale ce duc la aparitia imaginii mentale. Filozofi ca Daniel C. Dennett sau psihologi ca Stephen Michael Kosslyn elaboreaza modele teoretice cognitiviste apropiate de cele fictionale ale prozei SF si cyberpunk din anii ’80-’90. Atit in cercetarea cognitivista, cit si in experimentele narative ale fictiunii cibernetice, functionalitatea mintii umane …

Citeşte articolul

Pif Gadget: Istoria unei reviste inegalabile

Ce mai gasim prin cimitirele de carti? Cititorii care viziteaza astazi anticariatele bucurestene au posibilitatea de a zari niste teancuri de reviste frantuzesti roase si colorate, trintite pe rafturile cele mai de jos si stampilate neutru de vinzatori cu emblema: 10.000 lei. Aici, in subsolurile prafuite ale cimitirelor de carti, se pot descoperi colectii complete sau numere disparate din revista copilariei si adolescentei comunismului …

Citeşte articolul

O lume uitata: caracterele lui Monciu-Sudinski

O problema de receptare Dupa topirea volumului sau de debut (Rebarbor, 1971) din dispozitia Comitetului comunist de Stat pentru Cultura si Arta, formula prin care Alexandru Monciu-Sudinski reintra (si este reprimit) in circuitul editorial e cea a reportajului. „Prozatorul pare a intelege ca a gresit“, anunta, pe un ton de psihanaliza politica, Marian Popa, „si se angajeaza pentru reabilitare in realizarea unor interviuri s…t“ …

Citeşte articolul

„EPOCA DE AUR“ : PROPAGANDA COMUNISTA IN SCOALA PRIMARA. Cliseele manualelor (II)

Din fericire pentru eroine si cititor, situatia e remediata stahanovist, prin actul caritabil al altui cumparator, „un om in salopeta de muncitor“ (ibid.). Acesta, intr-un elan mixt de corectitudine politica si clarviziune ortopedica, achizitioneaza pantofii pentru propria lui fiica, fara a sti daca i se potrivesc sau nu. Finalul scenetei consacra triumful hei-rupismului etic, dar si, in mod involuntar, pe cel al promiscuitatii erotice: Neusi …

Citeşte articolul

„EPOCA DE AUR“ : PROPAGANDA COMUNISTA IN SCOALA PRIMARA. Cliseele manualelor (I)

Partidul si colectivizarea ideologica In „epoca de aur“, didactica socialismului stiintific functioneaza nu numai prin bombardamentul ideologic al discursurilor, hotaririlor si documentelor oficiale, ci si printr-o literatura de specialitate inclusa in programele si manualele scolare. In incercarea sa de a abona 23 de milioane de romani la mesageria vocala a comunismului, regimul Ceausescu opteaza, in special dupa Congresul al XIII-lea al PCR din noiembrie …

Citeşte articolul

Caragiale in benzi desenate

Cind paraliteratura se intilneste cu literatura mainstream, rezultatele sint, de cele mai multe ori, spectaculoase. Este si cazul albumului alb-negru scos de Viorel Pirligras si intitulat Caragiale. Dl. Goe. Amici. Telegrame (Editura Allfa, Bucuresti, 2002), care il popularizeaza pe unul dintre cei patru „Mari Clasici“ ai literaturii romane in varianta si formatul benzilor desenate. Craioveanul Viorel Pirligras (n. 1959) este unul dintre cei mai activi …

Citeşte articolul

Abecedarele – o paraliteratura politica (II)

Scenariul bunastarii comuniste Ilustratiile editiei din 1986 a Abecedarului continua si amplifica basmul politic al universului supus legitatii comuniste: apar desene din Capra cu trei iezi, cu un lup patibular cu mina burgheza si o capra imbracata in port taranesc (p. 8); cu pionieri dolofani si bunici rumeni (p. 18); cu elevii facind coada la spalat in toalete impecabile (p. 24); cu blocurile socialiste …

Citeşte articolul

Abecedarele – o paraliteratura politica (I)

Recuzita Partidului Alfabetul comunismului se invata de timpuriu. Uniforma de tergal, cu sapca „S.G.“ cartonata pe dinauntru, cravata de pionier sau „soim al patriei“, matricola mirosind a vopsea, bluzele gen tabla de sah alb-albastra, din „BBC 100 %“, zimbetul si florile tovarasei invatatoare, bancile austere, date cu smirghel, creta invelita in hirtie rosie, portretul „iubitului conducator“, copertele obligatorii (si inutile) ale caietelor, stilourile „Flaro“, …

Citeşte articolul

Literatura si stiinta: atractorii stranii

Haos si neregularitate Prezenti in proza unor William Gibson, Bruce Sterling, Lewis Shiner sau Mircea Cartarescu, atractorii stranii apar frecvent ca motive textuale sau figuri ale constructiei narative in literatura postmoderna. Putini dintre cititori stiu insa ca aceste structuri literare ale haosului si neregularitatii, care, de exemplu, organizeaza si dezorganizeaza simultan materia epica a unui roman ca Orbitor, provin din spatiul stiintelor exacte. „Atrasi“ …

Citeşte articolul

Ion Barbu si poezia care (nu) se intelege

Cind, in 1934, intr-un capitol dedicat „bolilor literare“, N. Iorga evalua Joc secund la nivelul unor „versuri de un neinteligibil absolut“, lucrurile pareau evidente in privinta receptarii lui Ion Barbu: un mare poet, neinteles de un istoric literar tendentios. In fond, un alt capitol al lui Iorga din a sa Istorie a literaturii romanesti contemporane se intitula, combativ si justitiar, Lupta cu modernismul, iar „ciudateniile“ …

Citeşte articolul

Introducere in hyper-textualitate

Hyper-textul este, pe de o parte, un program computerizat care ofera utilizatorului posibilitatea de a se deplasa ramificat si in mod non-liniar printr-un text electronic, iar, pe de alta, chiar rezultatul acestui program, respectiv documentul ne-uniform, inter-conectabil, arborescent, caracterizat prin optiunea utilizatorului-creator de a se repozitiona in interiorul lui sau de a-l relationa cu alte documente. Spre deosebire de textul scriptic traditional (bi-dimensional, „aplatizat“ pe …

Citeşte articolul

Creierul nostru functioneaza ca un computer?

O teorie cognitiva a imaginii in postmodernism

Modelul computational Una din cele mai recente dezbateri pe tema sistemului optic individual, cu implicatii filozofice si estetice tulburatoare, este cea declansata de cercetatorii din domeniul asa-numitei cognitive science (stiinte cognitive). In ultimele trei decenii, acestia investigheaza din perspectiva psiho-fiziologica sistemul de relatii din interiorul creierului uman ce duce la aparitia imaginii.1 Caracterul „virtual“ al principalului lor obiect de studiu, imaginea mentala (imagine „simulativa“; …

Citeşte articolul

Videologia. O teorie a imaginii globale (II)

Dislocatia virtuala Aflate in raport de interdependenta, omnilocatia si bulimia informationala (cauze si efecte reciproce?) intaresc regula fundamentala a globalismului comunicational: circulatia perpetua, in care individ si informatie se confunda intr-o curgere nelimitata (sugestiv surprinsa de logo-ul companiei Compaq producatoare de echipamente digitale: „NonStop – The Information Never Stops“). Regula circulatiei perpetue nu intra in contradictie cu principiul lui fleet in being, fie si …

Citeşte articolul

Videologia. O teorie a imaginii globale

Productie si auto-productie iconica Vid, video, ideologie: trei termeni recurenti ai teoriilor virtuale. Imbinarea lor echivaleaza cu destabilizarea premisei de neutralitate a informatiei si cu re-aproximarea imaginii ca un cimp tranzactional intre propria sa dinamica (alcatuita din potentialitati de instrumentare si manevrare) si dinamica uzului (ilustrata, in general, prin operatiuni de manipulare). Videologia nu inseamna nici atragerea imaginilor intr-o „rama“ ideologica exterioara, prestabilita, nici …

Citeşte articolul

TEHNO. Reglajul etic

In ultimul deceniu, pasul de la definirea proiectiva a hyper-realitatii la cea absorbtiva (si de la un pesimism violent la un apocaliptism depresiv) marcheaza o posibila ultima „faza“ a filosofiei simulacrului la Jean Baudrillard. Ea poate fi identificata in programul patafizic al sfirsitului de mileniu elaborat in L’Illusion de la fin (1992) si bazat pe supozitia ca am intrat intr-o era post-(istorica, referentiala, reala s.a.m.d.) …

Citeşte articolul

TEHNO. Simturi artificiale

„Trairea“ virtuala a devenit in prezent una din preocuparile esentiale ale „inginerilor“ realitatii virtuale, cu precadere in directia ameliorarii si rafinarii sintetic-protetice a simturilor omenesti. In acest context, cele mai recente descoperiri stiintifice si tehnologice in materie de senzorializare artificiala a organismului uman par sa sugereze evolutia acestuia spre o entitate cyborgica. Desi inca nu respecta conditia obligatorie a organicitatii cyborgice (implantul tehnologic), …

Citeşte articolul

TEHNO. Clonare & nemurire

Recentele performante genetice ale tehno-stiintei postmoderne (cum ar fi clonarea maimutei, realizata la inceputul anului 2000) par sa indice o traiectorie pe cit de concreta, pe atit de chestionabila (mai intii etic si religios, apoi social, economic si politic) a evolutiei vietii umane catre forme de eternizare biologica. Din acest punct de vedere, ipotetica aparitie a omului nemuritor ar rescrie si re-ilustra sloganul „Liberté, égalité, …

Citeşte articolul

TEHNO. Proiecte ciclopice (II)

Mutarea de pe Pamint pe orbita a centrului de greutate optic poate avea acelasi scop de reconstructie/reinscriptionare a suprafetei originare si in cazul mega-proiectelor cartografice. Chiar daca, in termeni financiari, costurile acestora sint mai mici, ambitia cvasi-religioasa a cuprinderii totalizante (utopie/distopie a reproducerii perspectivei divine) este la fel de evidenta ca si cea a proiectelor tehno-stiintifice ciclopice. Asa stau lucrurile, de pilda, cu …

Citeşte articolul

TEHNO. Proiecte ciclopice

In volumul sau de teorie tehno-culturala din 1995, La Vitesse de libération, Paul Virilio intrebuinteaza termenul de „glocalizare“, pentru a descrie aparitia a ceea ce am putea numi un spatiu optic anamorfotic, in care globalul si localul ajung inseparabile. Pe de alta parte, in postmodernitate, globalizarea oculara poate usor glisa in universalizare oculara, prin mutarea centrului de greutate optic de pe suprafata pe orbita terestra …

Citeşte articolul