CROHUL – libertate si luciditate

O caracteristica veche a programelor de invatamint la Literatura romana este ignorarea sistematica a literaturii vii, strict contemporane cu momentul invatarii. In asa fel incit noi, studentii la litere din anii saptezeci stiam mai multe despre Ph. Sollers si M. Bulgakov decit despre N. Breban sau F. Neagu. Asa se face ca atunci cind ne-am apucat sa zmingalim noi insine hirtia nu ne-am putut adresa nici revistelor si nici profesorilor pentru necesara confirmare din partea unor cititori profesionisti. Am inceput sa ni le citim intre noi si asa s-au transformat niste intilniri saptaminale in celebrele cenacluri: Junimea si Luni. La inceput, un singur profesor a avut libertatea de spirit si lipsa de prejudecati de a accepta sa discute cu noi pe terenul nostru, dupa regulile noastre, intrind in vorba doar cu observatia de bun-simt a omului cu multe lecturi si acceptind sa „tina spatele