ARTE VIZUALE. Avangarzi – expozitia de la Berlin

„Arta trebuie sa fie internationala sau ea trebuie sa dispara.“ Cu acest slogan provocator lansat in anii ’20 constructivistii au incercat sa-si exprime crezul artistic si atitudinea de fronda cultural-politica radicala fata de traditionalism, academism si nationalism. Acest slogan provocator nu exprima doar crezul unui grup restrins de artisti izolati, dornici sa revolutioneze arta si perceptia artei. Manifestele artistilor europeni care fusesera publicate in perioada 1910-1930 prezinta mai mult decit atitudini similare. Ele reflecta, in esenta lor, revendicarea artistilor, scriitorilor si teoreticienilor de a se exprima intr-un limbaj nou si de a crea o arta si o literatura cosmopolita, eliberata de conventii. Revendicari programatice asemanatoare au formulat si generatiile anterioare, insa niciodata nu s-a ajuns la un consens exemplar atit de radical precum fusese cel al artistilor europeni reuniti intr-o miscare unitara cunoscuta sub denumirea de avangarda. Sub titlul generic Avantgarden! Kunst in Mitteleuropa. 1910-1930 (Avangarzi! Arta in Europa centrala. 1910-1930) s-a deschis recent la muzeul berlinez „Martin-Gropius-Bau“ (Cladirea lui Martin Gropius) o ampla expozitie dedicata miscarilor de avangarda. Expozitia documenteaza faptul ca existau mai multe centre ale acestei miscari europene, inrudite spiritual si legate intre ele prin contacte permanente intre protagonisti. Avangardismul artistic si-a creat o adevarata retea de […]