„Pentru mine, dansul nu poate fi decit unul si universal“. Interviu cu Gigi CACIULEANU
- 28-01-2003
- Nr. 153
-
Svetlana CÂRSTEAN
- Interviu
- 0 Comentarii
Am avut bucuria si onoarea ca Gigi Caciuleanu sa accepte sa „construim“ acest interviu impreuna. Un interviu realizat ce-i drept prin posta electronica, dar care a reusit sa deschida caile comunicarii. Ar fi multe de spus despre Gigi Caciuleanu, care inca e mult mai cunoscut in Franta decit in Romania, poate si pentru ca virsta dansului, daca se poate spune astfel, e acolo alta decit aici. Am descoperit, in schimbul nostru de mesaje, de-a lungul a doua saptamini de conversatie in timpi electronici si ne-reali, un mare profesionist. L-am fortat sa scrie si poate a fost o intimplare fericita, pentru ca am descoperit in acest dansator in acelasi timp un poet – in masura in care poezia e mai mult decit text scris. Un poet, cel putin in felul de a percepe si de a descrie dansul. „Dansul e pentru mine Poezie in sensul concentrarii – intr-un spatiu si intr-un timp foarte mici – a unei cantitati de energie si a unor semnificatii cu nenumarate si nebanuite compartimente. Poti s-o descrii in cuvinte daca nu ai trait-o? Ca girafele acelea arzind si pline cu sertare (goale) ale lui Salvador Dali. Poti sa le explici daca nu le-ai vazut?“, spune Gigi […]