Monica PILLAT, Cultura ca interior
- 27-05-2003
- Nr. 170
-
Alin CROITORU
- RECENZII
- 0 Comentarii
Monica PILLAT Cultura ca interior Editura Vremea, Colectia „Autori romani“, Bucuresti, 2001, 384 p., 60.000 lei Tendinta de a pleda pentru un anumit punct de convergenta intr-un eseu despre aderenta spatiilor culturale presupune, in general, cartografierea unui teritoriu de larga influenta si a unei zone culturale restrinse, dar sensibile si cu posibilitati reale de regenerare. Mozaicul metaliterar al Monicai Pillat, Cultura ca interior, recupereaza sintagme culturale contemporane – unele in acord cu modernismul european – prin adaptarea acestora la cerintele de generare a textului propriu. Poetica volumului, aceea a variatiunii la tema, presupune un limbaj hibrid, actionind sub stimuli diferiti, indusi de autori de „coloratura“ literara la fel de diferita. Shakespeare, T.S. Eliot, Malcolm Lowry, Vladimir Nabokov, Angela Carter, Rose Tremain etc. sint subiectele unor eseuri de intindere variabila, grupate in patru capitole: Farmecul unei ambiante; Roluri de artist; Elogiul surdinei; Reverberatii shakespeariene. Un fragment ce are in vedere cititorul ideal al Virginiei Woolf (o perspectiva sintetica asupra romanelor acesteia apare in prefata din 1995 a Monicai Pillat la traducerea volumului Intre acte) trimite spre spatiul cultural romanesc. Ion Pillat – unul dintre personajele preferate din carte – este spiritul pozitivist care „selecta si grupa cartile asezindu-le in acel spatiu […]