Mel Gibson si patimile actoricesti sublunare

„Religiile trec, arta ramine!“ Este exclamatia cu care Maia Morgenstern si-a incheiat conferinta de presa pentru lansarea filmului Patimile lui Hristos in Romania, la Hollywood Multiplex Bucuresti Mall. Nu judecam filmul prin prisma unor asemenea asertiuni mai mult sau mai putin doctrinare, desi marea noastra actrita nu s-a ferit deloc sa fie astfel, la conferinta pomenita si in interviurile acordate presei scrise si audiovizuale – nu si la premiera de la Patria, unde a impresionat sala, urcind pe podium dupa proiectie, intr-un moment aparte de gratie, cu emotia care parea sa o impiedice a mai enunta si alte cuvinte decit un multumesc repetat. A fost, in genere, o campanie promotionala de mare succes, care ar merita, ea singura, un premiu Oscar, cum spunea cineva dupa spectacolul de gala, referindu-se la ansamblul contributiilor, incluzindu-i, prin efectul invers la casele de bilete, pe oponentii temerarului si contrariantului proiect, pe inamicii filmului si, bineinteles, pe regizorul coscenarist, initiator si producator, Mel Gibson. Oarecum discordanta, „linia“ declaratiilor actritei din rolul „mamei lui Iisus“ – astfel numindu-si interpreta personajul, in limita stricta a statutului sau civic, fara alta formulare sau conotatie – a fost de o laicitate consecventa: din punctul sau de vedere, rolul detinut […]