ÎN DEZBATERE

O carte în dezbatere: Solenoid

După încheierea trilogiei Orbitor, Solenoid este cel mai ambiţios proiect literar al lui Mircea Cărtărescu, una dintre cele mai discutate şi analizate cărţi apărute la sfîrşitul anului trecut. În acest număr, vă propunem şapte perspective diferite asupra romanului semnate de Şerban Axinte, Bianca Burţa-Cernat, Bogdan Creţu, Adina Diniţoiu, Cezar Gheorghe, Alina Purcaru şi de Bogdan-Alexandru Stănescu.

Citeşte articolul

Efectele sistemului Bologna asupra școlii românești de teatru și film (IV)

Cele mai mari cifre de școlarizare, în facultăţile românești de teatru, se înregistrează, previzibil, la Actorie. Implementarea autohtonă a sistemului Bologna (și mai ales finanţarea per student) a dus, nu neapărat previzibil, la creșterea numărului de locuri la specializarea în cauză, însă nicăieri fenomenul nu a fost atît de dramatic precum la București: în zece ani, numărul de absolvenţi care ies, ca actori, de pe …

Citeşte articolul

„Cînd îţi strigă regizorul că nu te auzi din rîndul doi, începe să te intereseze și tehnica“

Dialog cu Anghel DAMIAN

Anghel Damian a absolvit Actoria la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ (UNATC) din Bucureşti în anul 2013, la clasa prof. univ. dr. Adrian Titieni, un masterat tot de Actorie, la clasa prof. univ. dr. Gelu Colceag şi prof. univ. dr. Tania Filip, în 2015, şi joacă în spectacole de la Teatrul Metropolis, Comedie etc.; este fiul cineaştilor Anca Damian şi Laurenţiu …

Citeşte articolul

Manifestul grupului „UNATC, reformează-te!“

Ne propunem construirea unei comunităţi formate din studenţi, profesori, absolvenţi şi persoane din domeniile profesionale asociate universităţii care să se constituie pe o cultură a dialogului şi să caute soluţii pentru problemele de fond existente în spaţiul UNATC. Principalele teme de dezbatere de la care ne propunem să începem discuţia sînt următoarele: 1. Învăţămîntul centrat pe student a) Resursele Universităţii să fie …

Citeşte articolul

Efectele sistemului Bologna asupra şcolii româneşti de teatru şi film (III)

Continuăm această dezbatere, după două episoade dedicate școlii de teatru văzute prin ochii unor artiști și profesori de la Cluj, cu un interviu extins cu cineastul Stere Gulea – care vorbește despre fundamentele post-1990 ale școlii bucureștene de film și actualele blocaje ale acesteia.

Citeşte articolul

Despre revoluţii eşuate şi nevoia de reformare a UNATC

Dialog cu Stere GULEA

Săptămîna trecută, am primit un email de la domnul Stere Gulea, cineast, fost decan al Facultăţii de Film şi unul dintre profesorii actuali ai UNATC pe care îi respect şi îi admir din toate punctele de vedere. Mesajul său nu conţinea decît un ataşament, şi anume un document scanat (pe care-l publicăm mai jos), adresat rectorului UNATC, Adrian Titieni. La cîteva ore distanţă, am primit …

Citeşte articolul

Efectele sistemului Bologna asupra şcolii româneşti de teatru şi film (II)

Continuăm chestionarea implementării aşa-numitului sistem Bologna în învăţămîntul vocaţional de teatru şi film din România cu un interviu şi un articol aparţinîndu-le unor tineri profesori de Regie, respectiv Actorie ai şcolii clujene. Deloc surprinzător, amîndoi vorbesc despre acelaşi eşec, sistemic, al pregătirii artiştilor de mîine, datorat adoptării lipsite de adaptare a unei „formule“ educaţionale inadecvate cerinţelor formative ale artelor performative.

Citeşte articolul

„Studenţii sînt pregătiţi insuficient şi într-un mod care n-are legătură cu realitatea“

Interviu cu Radu NICA

Unul dintre cei mai apreciaţi regizori ai generaţiei 2000 – şi printre puţinii care s-au făcut remarcaţi în afara Bucureştiului –, Radu Nica a primit Premiul UNITER pentru debutul său cu Nora lui Ibsen (la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu), iar în prezent, după o „escală“ ca director artistic al Teatrului German de Stat din Timişoara şi un doctorat despre istoria teatrului de limbă …

Citeşte articolul

În căutarea celui mai frumos teatru din lume

„… spre deosebire de alte discipline artistice, creaţia actorului este imperativă; adică situată într-o perioadă de timp determinată şi chiar la un moment precis...“ (1.) Jerzy GROTOWSKI Ca de fiecare dată, am urmărit şi anul acesta producţiile de absolvire ale studenţilor de la Facultatea de Teatru din Cluj. Sentimentele au fost contradictorii, cum mi se întîmplă, de altfel, în ultimii ani. Pe …

Citeşte articolul

Efectele sistemului Bologna asupra școlii românești de teatru și film (I)

Începînd din această săptămînă, vom publica o serie de materiale – articole, manifeste, interviuri – dedicate diagnosticării unei maladii perverse: felul în care interpretarea locală și „implementarea“ deficitară a sistemului Bologna în învăţămîntul superior afectează, pe zi ce trece tot mai ireversibil, educaţia universitară, cu precădere cea vocaţională – teatru, film, muzică, arte vizuale. În egală măsură, demersul nostru încearcă să coaguleze voci diverse care …

Citeşte articolul

Manifest cu privire la utilizarea sistemului Bologna în sistemul universitar vocaţional din România

Începînd cu anul universitar 2005-2006, România s-a aliniat, aproape fără nici o dezbatere publică serioasă, la sistemul european de educaţie universitară așa-numit Bologna (în urma acordurilor semnate în 1999 la Bologna, apoi ratificate într-un act unitar la Convenţia de la Lisabona). Sistemul a fost creat din raţiuni generoase, în primul rînd pentru a omogeniza standardele educaţionale de tip academic, pentru a înlesni (pe baza recunoașterii …

Citeşte articolul

Masterat în Bologna sau cît te duce capul… în România

Leta POPESCU, master anul II – Regie, Facultatea de Teatru și Televiziune, Cluj

Din cîte știu, problema apare, de fapt, în racordarea sistemului Bologna la piaţa muncii. Referindu-mă aici doar la facultăţile vocaţionale, consider că disfuncţionalitatea masteratelor din România nu va dispărea pînă cînd nu va exista o punere în acord între Ministerul Muncii și Ministerul Educaţiei. Am participat, la un moment dat, la o prezentare în care s-a chestionat sistemul bolnav Bologna în România, căci, se spune, …

Citeşte articolul

Pe scurt, inacceptabil!

VATÁNY Zsolt, actor al Teatrului Maghiar de Stat, Cluj

Clasa mea, care a început facultatea în 2009, la linia maghiară al Facultăţii de Teatru și Televiziune, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a fost a cincea promoţie de actori sub noua formă de învăţămînt bolognez și se află exact la mijloc, avînd în vedere faptul că, de atunci pînă acum, încă cinci generaţii au pornit pe același drum. Din această cauză, chiar dacă nu am prea …

Citeşte articolul

A fost sau n-a fost. „Film Menu“ şi „manipularea“

Unii cer explicaţii privind procesul decizional al instituţiei publice, alţii strigă: „Manipulare!“. Nu se desfiinţează nimic, doar se modifică, se adaptează, se reorientează. „Cineva“ nu respectă cutumele universitare, „altcineva“ e deranjat de caracterul public al discuţiei. Rufele murdare nu se spală, nu-i aşa?, de faţă cu alţii, dar întrebarea e: cine le-a murdărit, totuşi? Elitişti şi alte specii Pe 16 martie, redacţia revistei …

Citeşte articolul

„Arta la zid. Artistul între libertate de exprimare şi responsabilitate publică“

Dezbatere la Fabrica de Pensule

Dezbaterea publică Arta la zid. Artistul între libertate de exprimare şi responsabilitate publică şi-a propus să aducă în discuţie o serie de teme relevante pentru arta în spaţiul public, plecînd de la cazul „intervenţiei artistice” a unui grup de studenţi de la Universitatea de Artă şi Design Cluj – coordonaţi de un cadru didactic al aceleaşi instituţii – pe zidul construit în 2011 de Primăria …

Citeşte articolul

Tabloidul şi covrigul

Am promis, acum mai bine de şapte ani, tot în paginile revistei Observator cultural, că n-o să mai votez niciodată în această ţară. Tatăl meu murise atunci, la final de ianuarie, într-o Românie la fel de indiferentă faţă de moarte şi faţă de viaţă, într-un spital judeţean în care se supravieţuia (sau se murea, după caz) numai cu şpagă. Intuiam atunci, cînd făceam publică această …

Citeşte articolul

Un cenuşiu ceva mai calm?

Într-o perioadă, urmăream cu naivă aviditate evenimentele politice. Treptat, însă, am părăsit acest interes. Motivul este, cred, previzibil: dintr-o acută repulsie faţă de ceea ce se întîmplă pe scena politică românească, devenită din ce în ce mai insalubră, mai isterică şi mai venală, aglomerată de personaje cărora, în urma unei loterii eufemistice, le voi spune doar rudimentare. Oricît mi-ar displăcea generalizările, politicienilor de azi …

Citeşte articolul

Patriotism, diplomaţie şi decenţă

Duminică, 2 noiembrie, generaţia mea va vota pentru prima oară la alegerile prezidenţiale. E un eveniment major, la care nu mă gîndesc cu entuziasmul excesiv caracteristic oricărui debutant, ci, mai degrabă, cu circumspecţie şi cumpătare. Din păcate, cei 25 de ani de democraţie nu au reuşit să astupe golurile şi sechelele lăsate de comunism şi nici să le şteargă din mentalul colectiv, de aceea …

Citeşte articolul

Portretul robot al omului politic român

Respectat şi apreciat în toată lumea, omului politic român îi datorăm şi imaginea excelentă pe care o are România în străinătate. Cultivat, vorbitor de două sau de trei limbi străine, curtenitor şi spiritual, agreabil prin latura sa latină, pe care şi-o distilează fără ostentaţie, omul politic român lasă o impresie puternică la toate reuniunile internaţionale, la toate forumurile, cocteilurile şi dineurile la care este …

Citeşte articolul

Risipă deşănţată

Părea o dimineaţă ca oricare alta, şi totuşi... Bucureştenii puteau crede că sînt victimele unei Fata Morgana. Ca prin miracol, străzile, dar mai ales bulevardele – lăsate, la căderea serii, în răvăşeala devenită endemică, sub bagheta de magician ratat a primarului general pus pe exasperarea cetăţenilor –, la lumina zilei, arătau împopoţonate, invadate pe ambele părţi de afişe supercolorate, încolonate ca la oştire, în …

Citeşte articolul