TEATRU. Bine, mama, toti deodata, pe ploaie?

Amorteala prelungita In Cluj, parca de la inceputul anului, toate se amina. Si teatrul se amina. Un soi de ritm linced, prevestind atmosfera electorala apatica, de zadarnicie asumata, s-a instaurat inca de prin februarie, luna alegerilor universitare in acest an… (Caci aici, cind e vacanta, si traficul e mort, si parcurile sint goale, si crismele pustii.) Citeva festivaluri, unul de amatori, prost mediatizate, ceva muzica (Ada Milea lansindu-si cu audienta in valuri nesfirsite editia a doua, cu actori, a Apolodorului pe CD) si alte mici evenimente, nu foarte consistente. Noroc cu filmele. Si deodata, pe la sfirsitul lui aprilie si inceputul lui mai, parca in raport direct cu incalzirea vremelnica, robinetul cu productii s-a pornit, urmat sau in simultana cu lungul sezon al nesuferitelor ploi. Selectia de mai jos e – fireste – profund si voit personala, daca nu cumva usor demonstrativa. Imposibilul, cu noi productii Lunga asteptare a unor sponsori, care promit strepezit si gasesc ca e burghez sa se si tina de cuvint, si a unor subventii aminate, precum si niste accidente ghinioniste de sanatate in echipa de actori au pus piedici ritmicitatii productiilor Teatrului Imposibil. Astfel ca, pentru jumatatea 2004 a stagiunii, Bucurestiul si nu Clujul a […]