Plinius despre medicina si farmacologie

Plinius Naturalis historia. Enciclopedia cunostintelor din Antichitate. Vol. al V-lea, Medicina si farmacologie Editie ingrijita, prefatata si adnotata de Ioana Costa, Editura Polirom, Colectia „Plural Clasic“, Iasi, 2004, 264 p. „Eu ii consider fericiti pe aceia carora zeii le-au harazit darul fie de a faptui lucruri demne de scris, fie de a scrie lucruri demne de citit, si nespus de fericiti pe aceia care au parte de amindoua aceste daruri. Printre acestia din urma va fi unchiul meu…“, ii scria lui Tacitus despre Plinius (cel Batrin) nepotul si totodata fiul adoptiv al acestuia, Plinius cel Tinar. Si putem, cred, concede ca aceste cuvinte nu sint o simpla exagerare izvorita din admiratie si afectiune, daca avem in vedere fie si numai marele „succes“ de care Naturalis historia (este aceasta doar una dintre scrierile lui Plinius, lista completa – o stim tot de la nepotul sau – fiind mult mai lunga) s-a bucurat in Antichitate si in cursul Evului Mediu, cind a fost socotita drept reper stiintific si model pentru atare intreprinderi enciclopedice. Spirit laborios si animat de o vie dorinta de cunoastere (curiozitate care – fapt de altfel foarte bine cunoscut – l-a facut victima a eruptiei Vezuviului din anul 79 […]