Romanul unei generatii
- 14-09-2004
- Nr. 238
-
Aura TARAS SIBISAN
- EVENIMENT
- 0 Comentarii
Romanul lui Gheorghe Craciun Pupa russa este o aparitie necesara si eliberatoare pentru literatura romana contemporana din doua motive cel putin, cred: in primul rind, se inscrie in linia romanului romanesc postmodern initiat la noi de proza romancierilor Scolii de la Tirgoviste, de Mircea Horia Simionescu, care, nu intimplator, semneaza o expresiva si concisa prefata; in al doilea rind, Pupa russa umple un gol in cultura romaneasca, un stinjenitor gol etic, de constiinta civica, intrucit romanul lui Gheorghe Craciun ofera o perspectiva asupra perioadei comuniste si chiar postcomuniste. Gheorghe Craciun, unul dintre cei mai importanti prozatori romani contemporani, demonstreaza ca scriitorul adevarat are constiinta sociala, indeplineste o functie esentiala pentru comunitate: salveaza memoria, inregistreaza concretul vietii, detaliile de la nivelul senzorialului, capteaza specificul unei epoci – in cazul nostru, chiar „epoca de aur“. Cu atit mai interesant si mai valoros este romanul Pupa russa cu cit perspectiva narativa este a unei femei. Urmarind traseul vietii ei, de la copilaria petrecuta intr-un sat transilvanean pina la sfirsitul vietii in plina maturitate, autorul Compunerii cu paralele inegale recompune – si salveaza de la uitare! – lumea comunista, cu activisti, oportunisti, compromisuri, umilinte, cu intreg arsenalul aparatului represiv. Prinsi in virtejul vietii trepidante […]