ISTORIA ARTEI. Anca OROVEANU, Rememorare si uitare
- 09-06-2005
- Nr. 272
-
Adelina MORCOV
- RECENZII
- 0 Comentarii
Anca OROVEANU, Rememorare si uitare. Scrieri de istorie a artei, Cuvint insotitor de Andrei Plesu, Editura Humanitas, Bucuresti, 2005, 278 p. Anca Oroveanu aduna in acest volum o serie de articole si eseuri de istoria artei, publicate de-a lungul timpului. Un element de eterogenitate, la prima vedere, o constituie includerea unor interviuri sau anexarea unor texte teoretice, care nu afecteaza, insa, esenta cartii. Si asta pentru ca, desi temele abordate sint foarte variate, autoarea anunta un motiv „subiacent“ care le leaga – memoria. „A medita la eclipsele si persistentele memoriei in cimpul artei, la oscilatiile ei – deosebit de perceptibile in ultimele decenii – intre excesele rememorarii si excesele uitarii ramine, insa, continui sa cred, un exercitiu util.“ Anca Oroveanu are aceeasi libertate de miscare in toate epocile artistice, fie ca e vorba de Renastere, fie de postmodernism, oferind treptat imaginea unui critic de arta care intra nu doar in muzeu, ci si in biblioteca, pentru ca cele doua spatii „convietuiesc intr-o fertila naturalete“, dupa cum observa Andrei Plesu in Cuvintul insotitor. Parcurgind prima sectiune a cartii, lectorul are ocazia sa patrunda in diverse teritorii ale artei occidentale. Studiul despre Arcimboldo dezvaluie convingator abilitatea Ancai Oroveanu de a nu se […]