SCRISORI DIN MICA MEA LATINITATE. Gradini, fintini si parcuri
- 15-09-2005
- Nr. 286
-
Liviu FRANGA
- Rubrici
- 0 Comentarii
Razboaiele cartagineze au lasat urme adinci in viata Romei si a romanului de rind. Casa simpla de la tara, stramutata intre zidurile cetatii, incepe sa nu-i mai incapa pe membrii familiei, sau cel putin asa cred ei. Intr-un fel, schimbarea adusa de vinturile Mediteranei se petrece si in aceasta privinta. Pina cu trei veacuri inainte de Christos, un sclav cumparat din tirg, de pe piata de sclavi, era doar un chef al stapinului, o fantezie asemenea unei statui grecesti sau unui tablou scump, nu o nevoie reala. Sclavul (uerna) se naste, se inmulteste, moare in casa stapinului sau (dominus). Mai cu seama dupa zdrobirea lui Hannibal, Roma, iesita pentru prima oara in lumea mare si uimindu-se de minunatiile ei, la sfirsitul celui de-al doilea razboi cu punii se hotaraste sa aduca lumea la ea acasa. Numarul prizonierilor de razboi face ca numarul sclavilor sa creasca de zeci de ori. Mina stapinului nu mai ingrijeste acum gradina, nu mai mingiie, nici nu mai indeamna animalele. La oras, casa romana (domus) sufera o adinca schimbare. Ea devine o vila. Numarul incaperilor se dubleaza, ca suprafata extensibila si in inaltime. Pina atunci, sute de ani, o casa la oras se termina cu gradina […]