Liviu FRANGA

Cuvînt de însoţire al unei cărţi

Scrisorile din mica mea latinitate vorbesc în esenţă despre trei lucruri: despre latinitate; despre latinitate ca parte simultană a Antichităţii şi a actualităţii noastre, adică a prezentului; despre întemeierea culturii. Ceea ce vreau să adaug acum, în al patrulea rînd, este că autorul a vrut să vorbească, în fiecare pagină a acestei cărţi, şi despre experienţa clasică prin care el însuşi a trecut şi prin …

Citeşte articolul

Universitarii si statutul lor sau despre un minister agramat

Argument Dupa Legea invatamintului superior, nici pina in momentul de fata nesupusa revizuirii, darmite unei autentice dezbateri publice, fosta conducere a Ministerului Educatiei si Cercetarii a lansat pe Internet un „proiect“ care, pentru toti cei ce lucreaza in domeniu, nu poate reprezenta altceva decit legiferarea, in articole, alineate si paragrafe, a conditiei lor profesionale fundamentale: Legea privind statutul personalului didactic. Las la o parte faptul …

Citeşte articolul

Lingvistica latina. Constelatia ideii de demnitate

Gabriela CRETIA Dignus et ses dérivés. étude de lexicologie diachronique latine Editura Universitatii din Bucuresti, 2003, 116 p. intre valorile carora romanii le-au oferit intotdeauna, fara sa ezite, un rang inalt s-a numarat si aceea, transpusa in limba latina inca din cele mai vechi texte literare, cunoscuta sub numele de dignitas. Ideea de baza a termenului – nucleul lui semnificativ – …

Citeşte articolul

Timpuri si semne sau despre clasicitatea postmodernismului

Liviu ANTONESEI Semnele timpului (Opinii, dialoguri) Editura Princeps Edit, Iasi, 2006, 280 p. O carte precum aceea despre care va fi vorba mai jos1 merita cu prisosinta o dezbatere veritabila, mult mai importanta, prin capacitatea ei de analiza globala, decit rindurile unei singure cronici. Aceasta din urma, fatalmente sau nu, poate privi textul doar dintr-un anume unghi, individual, deci personal, si, prin urmare, il …

Citeşte articolul

„Pelerini simbolici ai geniului nostru neolatin“ (II)

Balade romanesti in limba latina

Miorita/Mioritza. Mesterul Manole/Artifex Manole. Toma Alimos/Toma Alimos Traducere si postfata de Traian Diaconescu Precuvintare de G.I. Tohaneanu Micromedalioane de Constantin Ciopraga si Adrian Fochit Editura Ars Longa, Iasi, 2004, 102 p. Tentativa de a oferi haina latina unor capodopere folclorice romanesti intreprinsa de profesorul Traian Diaconescu vadeste ca spiritualitatea pe care o ilustreaza si exprima latina, departe de a fi disparut odata cu metamorfoza …

Citeşte articolul

„Pelerini simbolici ai geniului nostru neolatin“ (I)

Balade romanesti in limba latina

Miorita/Mioritza. Mesterul Manole/Artifex Manole. Toma Alimos/Toma Alimos Traducere si postfata de Traian Diaconescu Precuvintare de G.I. Tohaneanu. Micromedalioane de Constantin Ciopraga si Adrian Fochit Editura Ars Longa, Iasi, 2004, 102 p. In radice montis,/ Paradisi ore,/ ecce eunt callem,/ descendunt in vallem/ tres turmae agnorum/ atque tres pastores /…/ Nu stiu cine nu ar putea recunoaste, imbracat in aceasta noua haina de limba care …

Citeşte articolul

Cartea Clasica. Un Aristotel latin (IV)

Naturalis Historia. Enciclopedia cunostintelor din Antichitate, vol. VI – Mineralogie si istoria artei Traducere, prefata, note si indice de Ioana Costa Editura Polirom, colectia „Plural Clasic“, Iasi, 2004, 336 p. in patru cercuri, am vazut pina acum, coboara aventura cunoasterii universale la Plinius cel Batrin. Primul, situat la cea mai impozanta altitudine, este cercul cosmic. Lui ii urmeaza si i se contrapune, inclusiv fizic, …

Citeşte articolul

Un Aristotel latin (III)

PLINIUS Naturalis Historia, Enciclopedia cunostintelor din Antichitate, vol. al II-lea Editura Polirom, Colectia „Plural Clasic“, Iasi, 2001, 272 p. Structura concentrica a Enciclopediei lui Plinius descopera cititorului o treptata coborire in abisul cognoscibilului. Progresia catre temeiuri se face in cercuri, unul acoperindu-l pe celalalt spre suprafata si, invers, generindu-l in succesivitate ca mecanisme ale vietii, spre adincime. Dupa cercul lumii (uniuersus, mundus) – …

Citeşte articolul

IN MEMORIAM PROFESORUL MIHAI NICHITA

Va multumesc, domnule profesor!

Nimeni dintre cei care l-au cunoscut, ca si dintre cei ce i-au fost aproape in feluritele ceasuri ale vietii, nu poate crede ca profesorul Mihai Nichita a plecat dintre noi in alta parte decit intr-o biblioteca sau intr-o sala mai mare de curs. Pentru ca, pentru noi toti cei care l-am cunoscut, fragila fiinta paminteasca a domnului profesor Mihai Nichita s-a identificat in memoria …

Citeşte articolul

Un Aristotel latin (II)

PLINIUS Naturalis Historia. Enciclopedia cunostintelor din Antichitate Volumul I – Cosmologia. Geografia Traducere de Ioana Costa si Tudor Dinu Editie ingrijita, prefata si note de Ioana Costa Indice si note lingvistice de Tudor Dinu Editura Polirom, Colectia „Plural clasic“, Iasi, 2001, 308 p. Primul rind al prefetei generale, conceputa ca o dedicatie adresata principelui (si, totodata, ca o invitatie adresata omului din fruntea statului …

Citeşte articolul

Cartea clasica. Un Aristotel latin (I)

Propun cititorilor nostri urmatorul exercitiu de imaginatie. Abstractie facind de indeletnicirile personale si de orice alte elemente cazuale particulare, sa ne intrebam cite zile dintr-un an si, de aici, citi ani i-ar trebui unui om de azi sa parcurga un numar de aproximativ doua mii de carti (reale, nu virtuale), fiecare avind o medie consistenta de pagini si apartinind unui grup de o suta de …

Citeşte articolul

Cind zeii nu mai calca printre oameni (II)

Plutarh Despre oracolele delfice Traducere de Adelina Piatkowski si Magda Mircea Editura Polirom, Iasi, 2004, 224 p. Om al noii ere romane (nascut dupa aproape doua secole de la disparitia ancestralei libertati elene), parcurgind, cu aceleasi drepturi ca si latinofonii, cariera onorurilor publice (cursus honorum) pina la dobindirea insemnelor consulare, pe care le-a detinut in anii 99 si 107 p. Chr., ajuns, spre amurgul …

Citeşte articolul

CARTEA CLASICA. Cind zeii nu mai calca printre oameni (I)

Sfirsit de veac (primul) dintr-o era noua, cea a Crucificatului, a carui poveste lumea ce i-a urmat abia a inceput atunci sa o auda, sa o cunoasca, sa o priceapa cumva. Aproape doua milenii mai tirziu – acelasi sfirsit de veac (al douazecilea), din aceeasi era, acum atit de veche, a Crucificatului, cu toata povestea lui, din care ce noutate mai poate strabate pina la …

Citeşte articolul

Filologie si adevar istoric

Traian Diaconescu Etnogeneza romanilor: noi lectiuni din istoriografii latini/The Romanian’s Ethnogenesis/L’Etnogénèse du peuple roumain, editie romano-engleza-franceza Editura Institutului European, Colectia „Romania Orientalis“, Iasi, 2003 Una dintre colectiile Editurii Institutul European – casa editoriala notabil mai putin mediatizata in presa culturala a ultimilor ani decit conurbana ei emula Polirom – se numeste, in mod zicem noi programatic, Romania Orientalis. Ea a gazduit, pina acum, texte …

Citeşte articolul

Cartea clasica. Istoria literaturii ca arheologie a literelor (II)

Istoria unei literaturi disparute – notam in rindurile cronicii trecute – seamana ca demers global si abordare, intr-o masura foarte ridicata, cu arheologia. Evolutia, cindva dinamica, a obiectului cercetarii se studiaza, in ambele stiinte, in termeni de straturi („epoci“) si faze. Evaluarea specificului cultural are loc in contexte determinate atit de conditii locale, cit si de circumstante globale, iar cunoasterea in ansamblu depinde direct si …

Citeşte articolul

Istoria literaturii ca arheologie a literelor (I)

Eugen CIZEK Istoria literaturii latine, 2 vol. Editia a II-a revazuta si adaugita Editura Corint, Bucuresti, 2003, 886 p. Intr-un peisaj cultural dominat de pulsiunile criticii, literatura momentului se dezvolta adesea paralel, incrucisindu-se subteran in optiuni cu evaluarile (fatalmente lipsite de volumele perspectivei) ale primelor intimpinari. La antipozi ne apare cealalta literatura, a trecutului inchis. Acea literatura incapabila sa mai evolueze, pentru ca, pur …

Citeşte articolul

Elogiul primului Profesor (II)

Pitagora, modelul ideal

Iamblichos Viata lui Pitagora (De Vita Pythagorica) Editura Sinapsa, Bucuresti, 2001, 186 p. Mult mai mult decit predecesorii sai – in special cei din urma, un Plotinos sau un Porphyrios –, filozoful syrian Iamblichos, el insusi intemeietor de scoala, reputat in viata si mai ales in posteritate ca „divin“ ginditor care a reusit sa atinga „desavirsirea in intelepciunea omeneasca“ (cuvintele …

Citeşte articolul

Elogiul Primului profesor (I)

Iamblichos Viata lui Pitagora (De Vita Pythagorica) Editura Sinapsa, Bucuresti, 2001, 186 p. Ne aflam undeva, la cumpana veacurilor al III-lea si al IV-lea dupa Hristos, in Syria romana, poate chiar linga Antiokheia, ajuns deja al treilea oras al Imperiului, dupa Roma si Alexandria. De mai multi ani, un dascal reintors devreme in locurile natale se straduieste sa ii faca pe tinerii sai …

Citeşte articolul

Pasi prin Antichitate

Mariana Baluta-Skultéty Studia Latina Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2004, 220 p. Circula o vorba intre editori. A publica texte (chiar si) despre grecii din vechime sau despre romani, ca e vorba de studii sau de traduceri, e curat sacrificiu. Primele sint inevitabil savante, celelalte oare cine le mai gusta? Pentru Antichitatea clasica trebuie sa te formezi (stim ce inseamna invatamint clasic, azi, …

Citeşte articolul

Toamna poeziei

Opera Magna (vol. XI) Poeti latini postclasici sec. III-VI e.n. Prefata, text latin selectat, traducere, note si comentarii de Traian Diaconescu Editie bilingva, Institutul European, Iasi, 2000, 184 p. Ce s-ar fi intimplat daca, impreuna cu generatiile – de nenumarat – care au plamadit-o si tinut-o vie citeva milenii, cultura literelor latinesti si grecesti ar fi disparut cu totul in neantul dintre evuri, …

Citeşte articolul