Coada lui Coelho

Simbata 8 octombrie, la orele prinzului, Libraria Kretzulescu: coada imensa, desfasurata pe zeci de metri, mai ceva ca pe timpurile de restriste. Un asediu tacut si ordonat. Fiecare tine in miini sau in sacosa o carte, doua, trei. Una pentru sine, celelalte pentru familie sau prietenii care n-au putut ajunge la intilnirea cu scriitorul brazilian. Trecatorii neavizati se minuneaza si intreaba: „Ce se intimpla aici? La ce sta lumea asta?“. „Se dau autografe. Vine Coelho!“, li se raspunde din rind. Nedumerirea persista: „Cine??“. „Ei, lasati, un scriitor important“, se raspunde cu intelegere din multimea de capete. Libraria plesneste de lume, biroul la care se va aseza Coelho e inconjurat de camere de televiziune, e verificat microfonul de la tribuna amenajata pentru un speech. Multimea sta intoarsa, uimita si incremenita in asteptare, cu fata spre intrarea pe unde isi va face aparitia scriitorul. Tineri, foarte tineri, femei cochete, mame cu prunci, barbati intre doua virste, batrini cumsecade, toti asteapta cuminti, intr-o tacere strabatuta din cind in cind de un frison de nerabdare. – „Parca e preot, este exact ca-n poze“ Putin dupa ora 12 se stirneste forfota, cameramanii isi schimba pozitiile incercind sa anticipeze traseul scriitorului: vine spre birou sau va […]