ON-LINE. Carte noua la LiterNet

Hazardul obiectual si infinitul flirt cu cuvintele Cu poetul Serban Foarta nu esti niciodata in siguranta. Cartile lui de poezie sint atit de neasteptate incit nu-ti ramine decit sa te consolezi cu faptul ca orizontul tau de asteptare este meschin, chiar anacronic, deci total inutil. Pentru ca orice, dar orice, poate fi un bun material poetic pentru eruditul prestidigitator liric care este Serban Foarta. Indiferent ca e vorba de o placheta cu stiri turnate in versuri (Erau ziare, evenimente, Editura Brumar, 2000), de o carte scrisa la doua miini in absentia (Spectacol cu Dimov, Editura Vinea, 2002), de proza si chiar putina dramaturgie rescrisa in cheie proprie (Caragialeta si Caragialeta bis, Editura Brumar, 1998-2002), de traduceri care survoleaza istoria poeziei (Clepsidra cu zapada, Editura Polirom, 2003), un tratat de fizica, de cibernetica, ale carui „multimi Mandelbrot“, pixeli si fractali poetul le imblinzeste in ritm si rima (Fractalia, Editura Brumar, 2004), sau un delir tautofonic livresc (Rebis, Editura Humanitas, 2005)… Fara sa stie ce il asteapta la capatul versului, cititorul lui Serban Foarta semneaza, de fiecare data, in alb un pact literar-emotional. Daca Fractalia era o transpunere in versuri a opt imagini cu pixeli si fractali prezente in paginile 86-93 ale […]