Marea dezamagire

Anul 2006, cu tot revirimentul literaturii romane, va ramine cu pata neagra de la jurizarea scenariilor pentru filmele romanesti Acum citeva luni, in octombrie, dupa suita remarcabila de premiere cinematografice romanesti (A fost sau n-a fost?, Hirtia va fi albastra, Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii), spuneam intr-un editorial in Observator cultural ca 2006 e „anul cinematografiei“. imi mentin afirmatia de atunci: „inca nu realizam, cred, la adevaratele proportii, extraordinara detenta a filmului romanesc. O intreaga generatie de tineri regizori a schimbat cu totul optica despre ce inseamna sa fii creator in Romania. E clar ca nu sistemul cinematografic l-a produs pe un Porumboiu, de exemplu. Marea calitate a lui Porumboiu este ca nu s-a pastrat in zona minimei rezistente, a fatalismului nimicitor (nimic nu se poate schimba) si a cutezat. A cutezat sa faca film, a cutezat sa-si aleaga subiectele din Romania si din Vasluiul natal, a cutezat sa arate ca Romania poate oferi teme de reflectie care sa intereseze la marile festivaluri internationale. Ce se intimpla astazi in cinematografia romaneasca este un intreg fenomen, care arata – fara putinta de tagada – ca spatiul cultural romanesc se primeneste, ca nu e totul mizerabil, bazat pe intrigi si rafuieli, ca […]