Umberto Eco – strategii pentru o cunoastere reciproca Occident-Orient

  • Recomandă articolul
In momentul in care Romania se pregatea de aderarea la Uniunea Europeana, la Palais des Beaux-Arts din Bruxelles avea loc sesiunea anuala a Institutului International Transcultura – retea universitara constituita, inca din 1988, de Umberto Eco si etnologul francez Alain Le Pichon. Daca e sa fac un miniistoric al acestei retele, trebuie sa spun ca actiunea si intentiile sale se inscriu in mod evident in paradigma postcoloniala. Lévi-Strauss deplingea, in urma cu citeva decenii, viitorul unor stiinte precum antropologia si etnologia, temindu-se ca privirea exterioara, gindirea din afara aveau sa lipseasca, dat fiind ca mai toate culturile noneuropene erau plasate sub tutela celor europene. Or, etapa premergatoare constituirii retelei Transcultura a constat in invitarea unor cercetatori africani la Universitatea din Bologna, pentru a lucra la proiectul Etnologia Frantei vazuta de cercetatorii din Lumea a Treia (1982-1986), cind s-a produs improspatarea atit de asteptata a perspectivelor in domeniu. A fost un proiect de metaanaliza, metametodologie, din care a rezultat un nou metadiscurs, un nou instrumentar conceptual si noi modalitati de intelegere a situatiilor. Proiectul a luat amploare, extinzindu-se ulterior la spatiul asiatic si oferind astfel indepartarea exemplara asteptata. De la inceput, Reteaua Transcultura a fost gindita in scopul de a fi […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }