Un profesionist al scrisului
- 08-02-2007
- Nr. 358
-
Doina JELA
- In memoriam
- 0 Comentarii
Moartea secera in generatia ’80 luind virfurile. Dupa Mircea Nedelciu, liderul ei unanim recunoscut, disparut inainte de a implini 50 de ani, dupa Mariana Marin, Ioan Flora, Ion Stratan, disparuti in jurul aceleiasi virste, pleaca acum dintre noi Gheorghe Craciun, cel care devenise, parca printr-o responsabilizare trecuta toata pe umerii lui, un fel de „papa“ al optzecismului, cum am auzit spunindu-i-se cu tandrete, ironie, respect, iritare, exasperare, admiratie. Nici el nu avea, totusi, decit 56 de ani. Nu ne vine sa credem. Cum nu ne-a venit de fiecare data. Aveam impresia ca dupa prima lovitura, ca un avertisment, ne luasem toate precautiile, mereu am avut impresia asta, de altfel, pina cind loviturile repetindu-se, ne intrebam daca mai au precautiile vreun rost si daca nu cumva cauzele indepartate si adinci ale acestei fragilitati nu sint in alta parte, unde nici o precautie nu mai functioneaza, fiindca tine de irealizabilul conditionalului trecut. in fond, sa spunem adevarul: cu citeva exceptii, optzecistii au fost, sint niste mic-burghezi, niste salahori ai scrisului, niste aserviti ai meseriei, deloc inclinati spre excese autodistructive si inzestrati cu egoismul sanatos al destinului lor literar. Desigur si cu o solidaritate de generatie care nu a existat in cultura romana […]