Pacatele tineretii

Nu de putine ori am incercat sa raspund, intr-un exercitiu ludic si, recunosc, terifiant, la intrebarea: „Cum as fi facut fata sistemului comunist, daca nu disparea in ’89?“ in mod cert, departe de realitatea schizoida si smintita a acelor ani, intelepciunea si adevarul par acum sa fie variantele de raspuns. Sigur, lucrurile sint nuantate, jocul cu „parca“ si „daca“ e naiv si inutil si, in fond, avem lucruri mai serioase de facut, n-avem timp de prostii. Ar trebui totusi sa ne facem timp macar pentru realitatea din jur, la fel de bolnava si gaunoasa. Ca absolventa de Litere, in 1999, am ales cu bucurie si elan sa lucrez ca asistent-cercetator la Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu“, pe care l-am parasit prin demitere, dupa cinci ani. A fost vorba, mai precis, de „disponibilizare pe motiv de restructurare“ (in timp ce ma aflam in concediu), cu toate ca anuntasem, in prealabil, ca voi pleca de buna voie din institut. La acea vreme, institutul functiona ca o fabrica de intocmit fise bibliografice pentru articolele Dictionarului General al Literaturii Romane, unicul proiect in care incremenise toata floarea cercetarii literare. Lucrarile colective erau fie putine si fragile (exemplul Departamentului de Literatura Veche, […]