CURIER PARIZIAN. De ce l-am votat pe Sarkozy (si de ce nu-mi pare rau)

E mai intii aceasta fotografie: Nicolas Sarkozy, la 22 de ani, care tocmai a obtinut prima lui victorie: e primar la Neuilly. Pare un licean la cravata, asezat intr-un fotoliu ce raspindeste izul puterii. Treizeci de ani mai tirziu, acest licean a devenit presedinte al Republicii. E prima data cind a candidat si a si tras lozul cistigator, lucrul e extraordinar si spune multe despre schimbarea care se anunta in politica franceza. Viteza, energie, indiferenta pronuntata fata de establishment, care pune pret pe traditie. De traditie lui Sarkozy prea putin ii pasa. Si apoi, in ciuda aerului tineresc, are destui ani de experienta in spate. O alta observatie: n-a terminat ENA, celebra Scoala Nationala de Administratie, unde se recruteaza de obicei elitele. El se trage dintr-o familie de origine maghiara, bunicul din partea mamei era evreu sefard din Salonic, convertit apoi la catolicism. E pentru prima oara cind un „imigrant“ soseste la Palatul Elysée; iata un lucru inedit pentru o tara ca Franta, atit de atasata de propriile radacini si traditii: radacinile lui Sarkozy se trag din alt sol. Se insala cei care vad in el tipul burghezului din Neuilly, simbol al cartierelor elegante. in realitate, istoria lui personala e […]