Intilnirile Gabrielei Adamesteanu

Gabriela ADAMESTEANU intilnirea Editia a II-a, revazuta Postfata de Carmen Musat Editura Polirom, Colectia „Fiction Ltd.“, Iasi, 2007, 320 p. Nu-i pentru nimeni un secret acribia cu care prozatoarea Gabriela Adamesteanu isi lucreaza cartile, modificarile mergind uneori pina la rescriere, dintr-o obstinata ambitie a perfectiunii ce face, de altfel, diferenta intre prozatorii de forta (si de cursa lunga) si… ceilalti. Cind am decis sa recitesc intilnirea, in volumul nou si elegant editat de Polirom, ma asteptam, desigur, sa detectez anumite schimbari intervenite in textul romanului din 2003, mai ales dupa ce pagina de garda ma avertizase ca e vorba de o editie revazuta, dar, marturisesc, eram departe de a banui ce proportii ar putea avea acestea. Reeditind intilnirea, Gabriela Adamesteanu testeaza posibilitatile unui subiect si ale unei carti de a se reorganiza, de a se reformula si, indirect, testeaza atentia si perspicacitatea cititorului. Mai clar: nu avem a face, de fapt, cu o simpla reeditare, cum pretinde modest si/sau deliberat derutant autoarea, ci cu o restructurare semnificativa a cartii. O intilnire/intilnire… inedita Subiectul ramine acelasi (de altfel, el nu a suferit modificari nici odata cu transformarea nuvelei din Vara-primavara in roman), personajele isi pastreaza fizionomia, destinul lor e neschimbat, dupa […]