Teribilele fantasme ale unui sceptic guenonist

Dan STANCA Noaptea lui Iuda Editura Humanitas, Colectia ,,Proza“, Bucuresti, 2007, 464 p. Probabil ca noul roman – al cincisprezecelea! – al lui Dan Stanca, Noaptea lui Iuda, nu-i va surprinde prea mult pe aceia care stiu cite ceva despre formula de mult brevetata a autorului: tematica si imaginar apocaliptice, reflectie asupra omului contemporan debusolat si asupra lumii (post)moderne dezvrajite, inaintare cvasidostoievskiana in subteranele mocirloase ale sufletului, indelungi popasuri in zona (vesnic fecunda a) problemei Raului, stop-cadre ce surprind secvente de istorie recenta, salturi bruste din miezul realitatii miloase tocmai in miezul de foc al revelatiei, in fantastic sau, dupa caz, in fantasmagorie, „urzeli“ epice cu substrat guénonist, totul desfasurat pe spatii ample, totul prins intr-o tesatura deasa, suprasaturata de simbol si de eseu. Sa mai adaugam atmosfera de apasatoare asteptare a apocalipsei, spatiile totdeauna mohorite – ca niste anticamere infernale – in care personajele se zbat convulsiv, supravietuind la limita cosmarului si la limita dementei, precum si fraza nervoasa, precipitata, placata pe un imaginar al tenebrelor si al terorii. Autorul nu se dovedeste, de la o carte la alta, original in raport cu propriile-i volume anterioare, insa el este, cu certitudine, original in raport cu altii. „Ezoteristul“ Dan Stanca […]