Talmes-balmes
- 25-10-2007
- Nr. 395
-
Carmen MUŞAT
- Editorial
- 0 Comentarii
Caragiale, desigur, din nou Caragiale! Cum sa nu te gindesti la increderea deplina pe care jupin Dumitrache o are in Chiriac cind vine vorba de onoarea lui de familist, vazind cit de increzatori sint unii – persoane publice, institutii sau ONG-uri – in buna-credinta a unui om care jura ca singura lui preocupare este sa vegheze la respectarea Constitutiei. Jupin Dumitrache poate dormi linistit, Chiriac – saracul! – are grija de onoarea Vetei, chiar daca faptele lui sint in profund dezacord cu vorbele. Si, cum sa nu-ti vina in minte contrastul dintre credulitatea senila a Jupinului, incintat de declaratiile sforaitoare ale celui ales de el sa-i apere casa si nevasta, pe de o parte, si, pe de alta parte, disproportionata sa intransigenta in relatia cu cei suspectati de a atenta la bunurile lui, cind vezi cum functioneaza in Romania zilelor noastre nu doar institutiile statului, ci si logica (?!) unor persoane publice sau a unor organisme-fanion ale societatii civile. Comedia care se joaca neintrerupt pe scena publica autohtona, de zece luni incoace, a spulberat multe dintre iluziile pe care ni le faceam in legatura cu vointa si capacitatea de schimbare a clasei politice. Cu toate acestea, insa, marile dezamagiri nu […]