Intemeierea simbolica a povestii
- 13-12-2007
- Nr. 402
-
Adina DINIŢOIU
- Literatură
- 0 Comentarii
„Se spune ca un om destept doarme in doua ore cit un prost in opt. Poate de asta Nedelciu n-a apucat sa implineasca 50 de ani“, scrie Sorin Stoica in Cartea tineretii mele, ultimul text din Aberatii de bun-simt (Editura Polirom, 2007). Sorin Stoica n-a apucat sa traiasca decit 28 de ani (s-a stins pe 6 ianuarie 2006), insa a reusit – cum rar se intimpla, si doar pentru „oamenii destepti“, care n-au timp de pierdut – sa se impuna drept unul din tinerii prozatori de mare forta de dupa 2000. A debutat in 2000 cu Povestiri cu injuraturi (de unde „se trage“ personajul Nae Stabiliment, prezent si in Aberatii de bun-simt), dupa care au urmat Dincolo de frontiere (2002), Povestiri mici si mijlocii (2004, in colaborare), O limba comuna (2004) si Jurnal (2006, postum). „Orasul se citeste“ Iar evocarea lui Mircea Nedelciu nu e deloc intimplatoare – in proza pomenita mai sus, „cartea tineretii mele“ este… Amendament la instinctul proprietatii de Mircea Nedelciu, pe care Sorin Stoica o gaseste in biblioteca familiei, fiindu-i recomandata chiar de mama lui, care fusese colega cu Mircea Nedelciu. In fond, aceasta proza scurta (ea insasi!) e un fel de confesiune, de profesiune de […]