Evreii din Romania in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial: o problema de cultura si constiinta civica

La sfirsitul anului 2004 au aparut Raportul final al Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului din Romania si manualul optional pentru liceu Istoria evreilor. Holocaustul. Impactul celui dintii, la aproape jumatate de an, a fost masurat de W. Totok. Din reactiile monitorizate de el reiese ca lucrarea nu trezise un interes deosebit din partea specialistilor. Ea nu reusise sa anime dezbateri sau dialoguri in mass-media sau societatea civila. Putinatatea reactiilor ar fi putut sa insemne si ca e mai bine sa nu se faca vilva in jurul ei. Cu atit mai mult cu cit Raportul final aducea un raspuns categoric, argumentat stiintific, la o chestiune ocultata sau negata pina atunci: responsabilitatea guvernului Antonescu pentru Holocaustul evreilor din Romania si din teritoriile administrate. W. Totok surprindea patru atitudini fata de Raport, implicit fata de problema Holocaustului din Romania: 1. receptarea pozitivist-obiectiva, 2. primirea distantat-ironica, 3. dezbaterea critic-istorica si 4. contestarea ideologica. Cea dintii atitudine a constat in aceea ca „inminarea presedintelui Ion Iliescu, pe data de 11 noiembrie 2004, a Raportului final a fost insotita de relatari neutre. Concluziile acceptate de catre seful statului nu au fost contestate…“. In al doilea rind, „exista cel putin doua explicatii pentru «primirea modesta» a Raportului, […]