Ruptura continuă niciodată începută

André & Raphaël Glucksmann Mai ’68 expliqué à Nicolas Sarkozy Editions Denoël, Coll. „Méditations“, 2008, Paris, 234 p.   Chiar dacă în mai ’68 Nicolas Sarkozy, actualul preşedinte al Franţei, a stat închis în casă (forţat de mama sa) şi chiar dacă în celebrul discurs de la Bercy, care l-a făcut preşedinte, a insistat pe ştergerea totală a urmelor revoltei de acum 40 de ani, s-a găsit un cuplu de intelectuali (tată şi fiu) să-i explice cum acest mai ’68 e un model politic pentru Franţa contemporană. Mai mult decît atît: de ce Sarkozy însuşi e şaizecioptist fără să ştie. André şi Raphaël Glucksmann, în Mai ’68 expliqué à Nicolas Sarkozy (apărută în februarie 2008), sînt realişti şi cer imposibilul: reconstituirea momentului revoluţionar pornind de la ce ar fi putut genera dacă nu s-ar fi „sacralizat“ (ca tot ce e revoluţionar în Franţa) prea repede. Desigur, citim o versiune nu a faptelor revoluţionare, ci o interpretare, personalizată, a unei revoluţii mai degrabă retoric-simbolică.   Povestea volumului începe în 2007, cînd André Glucksmann publică în Le Monde un articol de opinie prin care îl susţinea pe Sarkozy la alegerile prezidenţiale. Urmează o clasică „excomunicare“ în Libération şi valurile de perplexitate ale […]