Ura, traiască alegerile libere!

1. Mi-aş fi dorit să apară un om tînăr care să spargă tiparele, care să vorbească bine, clar, pe care să-l urmăresc cu plăcere, care să şi cîştige sau să intre în turul al doilea. Reformarea clasei politice, invocată de preşedintele Băsescu, rămîne un deziderat. Votul uninominal n-a scos în faţă oameni nepătaţi, ci tot aceiaşi baroni locali, de care ni s-a acrit. Nu ştiu de ce mai sînt votaţi. O explicaţie: lumea e atît de sastisită de politică, încît votează în virtutea inerţiei. „Îl cunoaştem pe ăsta, altul mai bun nu avem, îl votăm“ – justificare facilă, care ascunde de fapt o încremenire, un îngheţ. Ce fel de cultură politică există în Vrancea sau la Constanţa, dacă eternii Oprişan şi Mazăre cîştigă fluierînd cursa electorală? Partidele nu prea s-au ocupat să-şi diversifice oferta în teritoriu, n-au fost crescuţi oameni pentru funcţiile de primar, aşa că ne-am procopsit din nou…   2. La Bucureşti, nu-mi place nici unul dintre candidaţii rămaşi în cursa pentru turul al doilea. Sorin Oprescu nu e justiţiarul cu paloşul, călare pe un cal alb înaripat. Este un om al sistemului, care a apărut în cursă pentru că PSD nu l-a vrut candidat. A profitat de […]