Piaţa Universităţii: transformările locului

La mijlocul secolului al XV-lea, zona Universităţii de azi reprezenta marginea nordică a tîrgului Bucureştilor. Pe cuprinsul acestui perimetru, adică între Calea Victoriei şi bd. Nicolae Bălcescu, se aflau la 1550, dinspre Cercul Militar de azi, cîteva aşezări săteşti care au devenit ulterior mahalale ale tîrgului: Sărindar în zona Cercului Militar, Ţigănia Tîrgului (str. Academiei de azi şi împrejurimile), mahalaua Sf. Sava în formare (zona Universităţii), apoi, mai la est, mahalaua în formare a Colţei. Dincolo de aceste periferii se găseau cîteva aşezări săteşti profesionalizate, şi anume Scaunele de peşte (către est, pe bd. Carol I de azi), aşezarea Săpunarilor (către Victoriei). Apoi, către balta lui Dura Neguţătorul (ulterior Cişmigiu), s-a aflat o vreme mahalaua Tabacilor. Peste 200 de ani, marginea nordică a tîrgului se afla deja către Piaţa Romană de azi, iar în zona Universităţii, deja cuprinsă de oraş, se aflau (de la stînga la dreapta) mahalalele Sărindar, Sf. Sava şi Colţei. Se învecinau către nord cu mahalaua Stejarului şi a Bisericii dintr-o zi, cu Biserica Enei şi cu Săpunari. Tabacii fuseseră deja mutaţi în dreapta Dîmboviţei, iar pe locul lor se afla mahalaua Popa Sterpu, devenită mai tîrziu Brezoianu.   În secolul al XVII-lea, mai exact la 1679, […]