FILM. Festivaluri estivale performante: IPIFF 3 şi IIFF Anonimul 5

Dialog cu Dinu TĂNASE şi Miruna MICU-BERESCU

  • Recomandă articolul
Dragă Dinu Tănase, festivalurile noastre de film sînt nu atît numeroase, cît extrem de inegale calitativ. Ele sînt totuşi finanţate de CNC cu egală consideraţie, ca şi filmele de la antipozii Noului Val. Cu ce confirmări sau noutăţi ne întîmpină ediţia a treia a IPIFF-ului (Festivalul Internaţional al Producătorilor de Film Independenţi) de la Mamaia-Constanţa (14-20 iulie a.c.), în reforma (rara avis!) pe care a marcat-o de la început, faţă de antecedentele aceluiaşi festival? În privinţa inegalităţii festivalurilor, fiind din interiorul mişcării, nu pot să mă pronunţ decît în sensul că unele au o amploare mai mare, altele mai mică, unele au o ţintă foarte precisă şi o structură care le diferenţiază de celelalte, altele nu au sau au mai puţin. Important e că există aceste diferenţieri. Este unul dintre aspectele pe care dorim să le discutăm la IPIFF 3, unde avem în program o zi dedicată festivalurilor de film din ţară. Va fi o întîlnire a directorilor şi a producătorilor de festivaluri. Nu pentru a purcede la delimitări, ci pentru a vedea menirea lor exactă şi, mai ales, soluţii spre a persevera.     Festivalurile – alt fel de a face film   Asistăm la o maturizare a instituţiei […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.