„Gombrowicz era o enigmă şi viaţa mea alături de el a fost un continuu suspans“
Interviu cu Rita GOMBROWICZ
- 27-11-2008
- Nr. 451
-
Ovidiu ŞIMONCA
- EVENIMENT
- 5 Comentarii
După o şedere de aproape un sfert de secol în Argentina, Witold Gombrowicz (1904-1969) se întoarce în Europa, la începutul anilor ’60, primind o bursă oferită de Fundaţia Ford, la Berlin, continuată de o alta, în Franţa. Gombrowicz plecase din Polonia în 1939, înainte ca Varşovia să fie invadată, şi nu s-a mai întors niciodată în patrie. După război, lui Gombrowicz i-au apărut cele mai importante romane: Trans-atlantic (1953), Pornografia (1960), Cosmos (1965), împreună cu piesa de teatru Opereta, din 1966 (prima lui piesă de teatru, jucată şi pe scenele româneşti înainte şi după 1989, data din 1938 şi se intitula Ivona, principesa Burgundiei). Cele trei romane amintite, împreună cu Ferdydurke, din 1937, au apărut în traducere românească la Editura Rao, în colecţia „Biblioteca Witold Gombrowicz“. Întors în Europa, Gombrowicz se va împrieteni cu o canadiancă din Montreal, Rita Labrosse, care îşi făcea doctoratul la Sorbona. Au fost împreună cinci ani, căsătorindu-se cu un an înainte de moarte. Au locuit în sudul Franţei, într-o mică localitate, Vence, loc unde s-au făcut şi fotografiile pe care vi le prezentăm în acest număr al revistei. Cînd s-au cunoscut, Gombrowicz era în culmea gloriei, romanele sale erau deja traduse în mai multe limbi […]
Cand a aparut Jurnalul lui Gombrowicz in Romania a fost ca si cum un fir de aer proaspat a patruns intr-o incinta inchisa ermetic.Asa era Romania in acea vreme si scriitura polonezului a resuscitat ideea de libertate,nu neaparat in sens politic si subversiv ci in acela de dat universal valabil, pe care marii creatori il reamintesc omenirii in timpii intunecati ai kali-yuga.
Fermecatoarea canadianca aduce marturia ca marii creatori,adanc implicati in sondarea conditiei umane pot avea seninatatea juvenila ,,de-a manca fragi,,pe pragul dintre doua lumi.impresionant.
Nu stiu cum v-a trecut prin cap s-o intrebati pe dna Rita Gombrowicz ce i-a spus Witold la despartire, raspunsul face cit o piesa de teatru. Ultima. A lui Gombrowicz, se intelege : „A mincat fragi si a spus ca sint foarte buni”! Cine se incumeta sa puna in scena piesa asta, propusa de un Gombrowicz care se afla aproape Dincolo? Multumiri pentru interviu.
E minunat interviul, draga Ovidiu Simonca.
” -Ce v-a spus inainte de despartire?
-A mancat fragi si a spus ca sunt foarte buni.”
Sa simti ca mori si sa-i vorbesti celui drag despre
fragi, nu despre lumea aceea obscura unde vei pleca singur si care te inspaimanta de moarte. Delicatetea este totdeauna mai tulburatoare decat eroismul, dar cateodata este si mai eroica. Asa, ca sa ne prostim, in spiritul marelui scriitor care i-a iubit pe imaturi, adica pe toti aceia care refuza incremenirea in tipare, sabloane, morgi ( pluralul probabil inexistent de la morga).
Dumitrita
Greseala de redactare imi apartine. E vorba de Sidonie-Gabrielle Colette (1873-1954), scriitoare franceza.
„Scriitor francez” merge doar la modul generic… Rita Gombrowicz facea o lucrare despre un scriitor francez… Dar, pentru acuratete, trebuia folosit „scriitoare franceza”. Multumesc pentru atentia acordata acestui interviu.
Ovidiu Simonca
Ce mai e si asta :
« un scriitor francez numit Colette.» ??
Cine a tradus oare asa ceva ?