550 de ani de imagini

Oraşul pe care toţi locuitorii lui (aproape) declară că nu-l iubesc şi cu care, e sigur, nu se mîndresc – Bucureştiul – a împlinit anul acesta 550 de ani de atestare documentară. ArCuB, Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Capitalei, a publicat la aniversare un album impresionant de fotografii şi stampe vechi, provenind din muzee, arhive publice şi particulare, cărţi, reviste şi ziare. Textele care le însoţesc, semnate de istorici cunoscuţi, vorbesc despre Bucureştiul medieval, pînă la 1824, despre modă în oraşul de pe Dîmboviţa sau despre faimoasele lui grădini. Peisajul actual nu e deloc vesel: „Băile publice au dispărut de mult (ce o mai fi cu Baia Griviţa?).   Nicicînd în veacul al XX-lea, Capitala nu a avut atît de puţine locuri de îmbăiere ca acum. […] În prezent, scrie editorul albumului, Radu Oltean, Bucureştii sînt una dintre capitalele cele mai sărace în statui din Europa. Monumentele ridicate în ultimele două decenii […] nu se ridică nici la nivelul celui mai umil monument de la începutul veacului al XX-lea sau din anii interbelici. Din Bucureşti au dispărut tîşnitorile.“ Şi încă multe altele. Albumul inventariază inclusiv distrugerea monumentelor rase de pe faţa pămîntului de avîntul urbanistic ceauşist, una dintre cele […]