AVALON. Liberalism şi militantism
- 30-04-2010
- Nr. 522
-
Ovidiu PECICAN
- Rubrici
- 6 Comentarii
Zilele trecute am fost invitat de Societatea Academică „Gh.I. Brătianu“, filiala Sighet, la ultima şedinţă, festivă, a treia, derulată sub genericul „Memoria Brătienilor“. Întîlnirea, care a avut loc în sala de conferinţe a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, a cuprins comunicări, discuţii libere, lansări de carte, dar şi un moment comemorativ în Cimitirul Săracilor, acolo unde, după toate probabilităţile, trupul marelui istoric se mai află şi astăzi. Neîndoielnic, opera cercetătorului şi profesorului Brătianu merită adăstarea asupra conţinuturilor pe care le-a transmis. Caracterul ei profund original şi îndrăzneţ, capacitatea de a renova tematica unei istoriografii mereu repliate pe obsesia acompanierii politicului, înnoirea tematică pe care au adus-o subiecte precum cele legate de organizarea păcii sau de regimul de stări ori explorarea izvoarelor legendare referitoare la originile româneşti au fost trecute sub tăcere vreme de trei decenii, abia în ultimul deceniu comunist începînd o readucere a lucrărilor lui Gh.I. Brătianu în librării. Restituirile din seria contribuţiilor brătieniene au continuat mai puţin stingherite de comandamente ideologice în anii ultimei decade a secolului trecut, dar, de atunci încoace, s-au succedat mai ales monografiile avînd în vedere destinul tragic al ultimului Brătianu notoriu ori cele vizînd implicarea lui civică şi politică în viaţa ţării. […]
Doamna Iuliana, multa lume a murit, veacuri de-a rindul, prin inchisori. Ne inchinam in memoria celor care au patimit pe nedrept. Dar suferinta in sine e de ajuns pentru a izbavi? Scuzati intrebarea, domnule Dostoievski! Daca da, stiu citiva criminali care au fost, la rindul lor, ucisi, si ei, prin istorie. Dar au devenit, prin asta, martiri?
1.exact asta facea „Scanteia”: etichetarea adversarilr potentiali ca „hitleristi”, „fascisti” etc. ; 2. de ce ar trebui sa fi fost savantul Bratianu perfect din p.v. politic? – ca si cine, in anii ’40?; 3.un saritor abil la ciolan ar fi pierdut ocazia parvenirii ca komunist? 4. chiar dc ar fi gresit cautionandu-l pe Antonescu excesiv, de dragul unitatii nationale, martiriul sau este insuficient ca sa-l iertam?
un mar eistoric n u e in mod necesar si o mare figura politica sau un mare cetatean.
… noi stim sigur pe cine comemoram la Sighet?
Eu tot asta ma intreb: am avut macar vreun democrat autentic, cinstit pina la capat, fara alunecari spre extreme, intre cele doua razboaie, in Romania? Eu cam incep sa ma indoiesc.
Dupa marea polemica din jurul cartii Martei Petreu despre Mihail Sebastian, prin diverse ziare si reviste, a rezultat destul de clar ca habar nu avem cit de limitat sau cit de elastic era liberalismul romanesc interbelic. Multumesc pentru noua dovada ca lucrurile din epoca aveau o complexitate situata departe de alb-negrul maniheist din cadrul polemicilor cu pricina.