Ovidiu PECICAN

Așa cum rămîne ea definitiv scrisă, Istoria critică a românilor mărturisește despre multiplele pasiuni și aspirații ale unui autor inteligent, intuitiv și bine pregătit, avînd însă și gustul teatralității, al dramatizării scrisului său. Scrisul istoric abundă în lovituri de teatru care nu aparțin materialului faptic evocat, ci punerii lui în pagină. Din acest punct de vedere, Hasdeu realizează în istoriografia română ceea ce marii autori …

Premianţii FICT 2017 Adonis (Franţa) – Marele Premiu al FICT 2017 pentru opera sa de rang mondial Dinu Flămând (România) – Premiul de Excelenţă pentru susţinerea constantă a Festivalului Alice Notley (SUA) – Premiul „Viaţa ca un poem“ pentru întreaga sa operă poetică. Sandrone Dazieri (Italia) – Premiul „Literatura fără frontiere“ pentru romanele sale mystery & thriller Petr Borkovec (Republica Cehă) – Premiul „Literatura fără frontiere“ pentru opera sa poetică şi pentru traduceri …

Unul dintre cei mai traduși în limba română istorici actuali ai economiei, Niall Ferguson, revine pe piața de carte de la noi cu un titlu de mare interes: Ascensiunea banilor. O istorie financiară a lumii (Editura Polirom, Iași, 2016, 272 p.). Traversînd mapamondul, epocă de epocă, autorul face însă mai mult decît o expunere cu caracter și de relevanță istoriografică, încercînd – și izbutind – …

Ceea ce m-a atras încă din anul I al studiilor mele la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității clujene a fost să descopăr că drumul către credibilitatea discursului istoric trece prin critica scrisului istoricilor. Disciplina în care noul venit, naiv, gata să ia totul drept bun și autentic, numai pentru că purta semnătura unui istoric sau apostila unui document oficial, se numea istoria istoriografiei …

Și totuși: de ce rămîne Hasdeu un mare istoric? Desigur, pentru că, în tot ceea ce face, păstrează sensul totalității. Chiar să vrea, n-ar reuși altfel. Firea lui exaltată, aspirația nestăvilită către perfecțiune și educația dobîndită îl îndeamnă să se avînte cu gîndul pe cele mai înalte culmi cu putință. Niciodată în văi sau la șes. Proiecția în ideal pînă și a pedestrei munci de editor …

Trecerea dincolo de hotarele timpului a doamnei Zoe Petre, excelent clasicist, istoric și om politic cu o amprentă inconfundabilă în primele decenii postcomuniste ale istoriei României, este un prilej de legitimă mîhnire pentru cei care au cunoscut-o mai bine. Re­prezentînd a doua generație (dar nu și ultima) dintr-o familie în care pasiunea pentru studiul trecutului s-a metamorfozat, prin muncă disciplinată de automodelare, în vocație profesională …

Într-un moment mai degrabă secătuit de inițiative demne de interes în materie de teoria istoriei, Ileana Vesa, universitară orădeană din tînăra generație, filolog de formație, cu un titlu doctoral obținut pe baza tezei transformate apoi în cartea despre care scriu aceste rînduri, se dedică unui domeniu sensibil și nou: discutarea critică a tendințelor recente din domeniul medievisticii. Evul Mediu postmodern (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, …

Undeva în Caiete, Cioran afirmă: „Nici un fel de originalitate literară nu mai este posibilă atîta vreme cît respecți sintaxa. Trebuie să schingiuiești fraza dacă vrei să scoți ceva din ea“. Cioran are dreptate, dar treburile stăteau astfel încă dintru începuturile modernității noastre literare. Situația diferea, totuși, de cea actuală în datele sale fundamentale. La începutul secolului al XVIII-lea în limba română se scria – …

Cînd Constantin Noica se întreba, în prefața la Despărțirea de Goethe, „de ce e creatorul acesta mare fără să aibă o operă cu adevărat mare?“ (ed. a II-a, îngrijită de Marin Diaconu, București, Editura Humanitas, 2000, p. 14), el pornea de la asumpția că mare este doar acel creator care are o operă mare. Există creatori mari fără o operă pe masură? Dar invers, opere …

În 2002, eseistul american Tony Judt observa că „Sfîrșitul comunismului a însemnat, aproape pretutindeni, o recîștigare a memoriei. În cele mai multe cazuri, procesul a început cu glorificarea vremurilor de dinaintea comunismului, pentru a lăsa loc, treptat, unei dezbateri mai nuanțate a punctelor sensibile din trecutul național, a acelor teme pe care atît comuniștii, cît și naționaliștii le-au trecut, îndeobște, sub tăcere. [...] În România, …

Apariția, în seria de autor Virgil Nemoianu, a volumului al cincilea, România și liberalismele ei. Tradiție și libertate (Editura Spandugino, București, 2016, 902 p.) aduce cu sine revelația unui publicist efervescent în cîmpul dezbaterii civice și chiar politice, în pofida distanțelor și a neangajării partinice în țara de origine. Criticul și teoreticianul bănățean stabilit de decenii în SUA s-a numărat printre cei care, îndată după …

Universul reprezentărilor despre sine și felul său de a proceda transpar cu toată pregnanța din evocările tîrzii ale lui Pavel Chihaia. Istoricul a conferit un loc particular în viața profesională proprie și hazardului, întîmplării. „Trebuie să mărturisesc că în activitatea mea din secția medievală a Institutului de Istoria Artei din București am acordat mai multă importanță descoperirilor cu caracter nepremeditat, în care aventura spirituală a …

Despre Canalul Dunăre-Marea Neagră s‑a discutat în trecut ca despre un proiect prin excelență stalinist, pus la cale nu atît din nevoi economice reale, cît ca debușeu al morții pentru România burgheză îngenuncheată de noua dictatură comunistă, pe cale de a fi, cît mai rapid și cît mai drastic, exterminată. În acest sens, cea mai populară interpretare a inițiativei lui Gh. Gheorghiu-Dej de inaugurare a …

Apariția celei de a treia ediții a monografiei Diavolul și ucenicul său. Nae Ionescu – Mihail Sebastian (Editura Polirom, Iași, 2016, 502 p.) aduce cu ea, pe lîngă cele cîteva adaosuri informative și revizuiri ale textului, o addenda maiorescian intitulată „Cri­ticilor mei“. Noutățile, acum, sînt de altă natură. Prima, exterioară, ține de mersul îna­inte al ediției Sebastian apărute în seria „pleiadelor“ patronate de Eugen Simion, …

Apariția colecției de acte oficiale a tripletei Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu și Armand Goșu, Istoria comunismului din România (vol. III: Documente Nicolae Ceaușescu (1972-1975), Editura Polirom, Iași, 2016, 805 p.) este esențială. Ea aduce la cunoștința publicului, pentru prima oară după Revoluție, o serie de înscrisuri de la vîrful strategic al Partidului Comunist, care permit o mai bună înţelegere a problemelor ce acaparau atenția „cupolei“ …

Între apariția celui de-al doilea volum și a celui de-al treilea din colecția de documente Istoria comunismului din România (vol. III: Documente Nicolae Ceaușescu (1972-1975): Editura Polirom, Iaşi, 2016, 805 p.), primul menționat pe copertă dintre cei trei coordonatori – Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu și Armand Goșu – s-a săvîrșit, din nefericire, din viață. Faptul că turcologul Mihnea Berindei s-a dedicat, în ultimele decenii de …

Momentul adevărului l-a reprezentat pentru Mihai Beniuc – autorul unor demne de interes memorii publicate de Ilie Rad, cu ti­tlul Însemnările unui om de rînd. Pagini de jurnal și memorii (1965-1969; 1971; 1974), la Cluj‑Napoca, Editura Mega, 2016, 448 p.) – dizgrația în care a căzut odată cu schimbarea cursului politicii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Scriind pagini amare despre acest eveniment și recapitulînd trecutul lui comunist, …

În Însemnările unui om de rînd. Pagini de jurnal și memorii (1965-1969; 1971; 1974), carte ce adună caietele lui Mihai Beniuc destinate rememorărilor autobiografice (ed. de Ilie Rad, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2016, 448 p.), surpriza este să întîlnești un prozator bun. Îi știam de ani buni fostului politruc comunist și poetului prolific anumite pagini de proză, precum romanul scurt În ajun de răscoală (1979), bine …

Apariția în limba română a sintezei de istorie instituțională recentă a lui Jonathan Haslam, publicată abia în 2015, O nouă istorie a serviciilor secrete sovietice (traducere de Ioana Aneci, Editura Polirom, Iași, 2016, 310 p.), constituie un eveniment. Specialistul de la Princeton completează, la nivelul pe care i-l permit astăzi arhivele desecretizate ruse (și mai puțin cele occidentale, dacă se face abstracție de „desecretizările forțate“ via …

Publicînd în română, aproape simultan cu despărţirea definitivă de viaţa terestră a autorului, ampla culegere a lui Umberto Eco intitulată Scrieri despre gîndirea medievală (Editura Polirom, Iaşi, 2016, 806 p.), prestigioasa editură condusă de Silviu Lupescu trage un semnal de alarmă bine‑venit în lumea academică de la noi. Conform evidenţei, medievist nu este – cum încă mai cred mulţi dintre cititorii cultivaţi din România – …