Caravaggio, portret de roman

Dacă romanul lui Radu Paraschivescu,Fluturele Negru (Editura Humanitas), ar fi apărut în SUA ori în Marea Britanie, ar fi avut din start toate şansele să ajungă un bestseller cu drepturile de ecranizare vîndute în avans, iar autorul lui invitat cu aplauze la cele mai mediatizate cluburi de carte şi show-uri de televiziune. Asta pentru că recuperările prin prisma ficţiunii ale unor poveşti de viaţă cu protagonişti glorioşi, neguroşi şi zbuciumaţi, salvaţi din epoci de mult apuse, au început de ani buni să se adune, cel puţin în Occident, în falii de gen cu milioane de cititori. E suficient să o pomenim pe Philippa Gregory sau Sarah Dunant, două autoare de mare succes, ajunse aproape mărci înregistrate ale genului. Comparaţia dintre cartea lui Radu Paraschivescu şi popularele romane istorice şi de atmosferă pe care le semnează romancierele pomenite mai sus se opreşte însă la potenţialul de marketing al temelor abordate.    Radu Paraschivescu, Fluturele negru, Editura Humanitas, Bucureşti, 2010, 328 p.   Miza prozatorului romån trece dincolo de recuperarea romanţat-biografică, iar formula epică pe care o dezvoltă în acest roman, născut din povestea de viaţă a iconoclastului Caravaggio, vrea mai mult decît un şir alert de istorisiri, care să-şi provoace cititorul […]