Este megaviolenţa comunistă mai presus de lege?
Scrisoare trimisă, din decembrie 2010, mai multor cunoscuţi, prieteni şi publicaţii
- 04-02-2011
- Nr. 561
-
Cătălin MAMALI
- OPINII
- 5 Comentarii
Doresc să vă împărtăşesc adînca îngrijorare determinată de respingerea recentă de către UE a propunerii făcute de mai multe ţări care au trăit teroarea comunistă de a condamna megaviolenţa regimurilor comuniste. Consider că cea mai mare parte a responsabilităţii pentru acest eşec îşi are originea în modul în care a fost abordată această chestiune de către intelectuali din fostele ţări comuniste şi, în primul rînd, din România. După 21 de ani, este necesară o gîndire critică comprehensivă asupra eşecului de a explora, explica, condamna şi înlătura structurile, mentalităţile şi practicile comuniste, mai ales de către cei care şi-au asumat public aceste roluri şi au primit resurse oficiale pentru a realiza acest scop sau părţi din acest scop. Una dintre raţiunile principale ale unei astfel de abordări integrale este oferită de refuzul UE de a accepta propunerea iniţiată de unele ţări europene care au cunoscut reprimarea comunistă (inclusiv România) de a condamna crimele regimurilor comuniste. Ţinînd seama de faptul că România, privind comparativ lucrurile, a trăit sub un regim comunist extrem de aspru şi că rezistenţa în timp împotriva acestuia (începînd cu 1945 şi ajungînd pînă la mişcările de protest din Valea Jiului şi de la Braşov) a fost reprimată brutal, […]
Explicaţia „…eşecului de a explora, explica, condamna şi înlătura structurile, mentalităţile şi practicile comuniste…” stă în amatorismul epistemologic al abordării. Cum, spre exemplu, ierarhizatoarea mentalitate cauzalist-raţionalistă nu poate patrona nicio ideologie comunitaristă, şi cum nu ideologia are mentalităţi, („mentalităţile…comuniste”), ci mentalitatea (dualistă) are mai multe forme de comunism, generalizarea „structurile…practicile” nu poate face câtuşi de puţin referinnţă decât, prin instituţii, la doctrine, nicidecum la mentalitatea in-formală.
Îmbrăţişez rezervele dlui. Dan C.
@ Dan C.
Exact asa intelesesem fraza, deci nu aveti de ce sa va cereti scuze. Iar daca totusi Dvs. ati fi plasat remarca intr-un registru critic, tot nu aveati de ce va scuza. Dezacordul critic este un drept inalterabil.
Intrebarea mea insa ramine ‘pe masa’, si m-ar fi interesat in un raspuns coerent si la obiect, in contextul „imposibilitatilor ironice”.
@Gheorghe Campeanu
imi cer scuze daca a sunat ca o etichetare. intentia mea era tocmai intr-o directie total opusa: acea de a aseza „the syncretic society” (la care ma refeream) in traditia remarcabila a criticii de stanga a regimurilor socialiste. e adevarat ca analiza nu este doar de inspiratie marxista: ca si la altii, precum szelenyi, aparatul metodologic este mix.
fraza facea parte insa dintr-un sir mai larg de „imposibilitati ironice” in care cartea era data ca un exemplu de sociologie (si) de inspiratie marxista ce ramane un element important in critica teoretica a regimului. nu incercam sa etichetez cartea (uniformizandu-i caracterul teoretic) si cu atat mai putin autorul.
in acest sens, sper sa nu va fi sunat total nepotrivit ce am spus in comentariul anterior.
Dan C.
@ C Mamali @ Dan C.
„Cartea sub pseudonim a lui Pavel Campeanu este „comunista” pt. ca este marxista?”. Fiind implicit martorul gestatiei care a produs cartile publicate sub pseudonim de Pavel Campeanu, pot sa atest existenta unei disocieri programatice intre ipotezele fundamentului teoretic si selectia metodologiei acelor analize de deconstructie a sistemului stalinist. Instrumentul metodologic ales dupa un lung proces de trial and error, a fost unul de fuziune a conceptelor Weberiene in interpretarea structural-functionalista a lui Talcott Parsons. Concluziile acelor analize au infirmat o serie din ipotezele „marxiste” cu care operase la inceput autorul. Daca o asemenea aplecare este in principiu o distantare drastica de algoritmul analitic marxist, cum ar fi cel mai potrivit mod de a categorisi autorul: ‘comunist’, ‘marxist metamorfozat’, ‘oponenent’, ‘fractionist’ sau exponent al unui mod hybrid de gandire teoretica?
Cum, pentru a imprumuta o sintagma anglo-saxona, juriul este inca in dezbateri, ar fi interesant de aflat daca etichetarea unei carti de analiza trebuie sa tina cont de istoria personala a autorului sau de continutul obiectiv al textului.
nu cunosc cartea pe care o citati despre lt. col. W. Denson. din cate stiu (s-ar putea sa ma insel) design-ul comun la care se refera W. Denson era organizarea lagarelor de exterminare, el fiind procurorul general (Judge Advocate General) in procesele post-WW2. era vorba insa de acuzarea unui numar (limitat) de persoane, care aveau nume si care participasera la niste fapte bine delimitate.
nu inteleg insa cum \”comunismul\” poate fi condamnat asa.nu avem nici persoane, nu stim nici cine face ce. si asta si pentru ca nu imi dau seama ce intelegeti dumneavoastra prin \”comunism:\”sunt doar atatea miscari inspirate de marxism, o intreaga traditie. condamnam intreaga traditie? in functie de ce anume? care din aceste traditii duce la violenta? cate din miscarile inspirate de marx au ca scop \”revolutia sangeroasa\” (sunt curios de unde ati luat termenul). si diferenta dintre un program comunist si un regim comunist unde apare? este regimul ceausist comunist? atunci de ce era si nationalist? conform acestei idei jean jaures sau leon blum ar trebui excluss din cartile de istorie franceze sau condamnat in mod public pt ideile lor? la fel disidentii din est care erau marxisti? sau sociologia inspirata de marx? cartea sub pseudonim a lui pavel campeanu este \”comunista\” pt. ca este marxista? ce inseamna \”practici comuniste\”? exista un sir de caracteristici ce face o practica mai comunista decat cealalta? daca da, putem vorbi de un \”caracter\” mai comunist decat altul? a nu veni la sedinte este comunist? desi gellu naum era Marxist putem considera caracterul sau mai putin \”comunist\” decat convingerile sale?dar boris souvarine, victor serge, djilas, nagy etc? cum nagy imre era comunist statuia sa din budapesta ar fi un simbol al comunismului? sau este unul al disidente? ce este \”megaviolenta\”? e o \”violenta mai mare\” sau o violenta \”la o scara mai larga\”? daca lovesti pe cineva mai puternic este megaviolenta?
personal cred ca un astfel de articol nu isi are locul intr-o revista respectabila.