INTERSECȚII. Între exil și emigrație
- 04-03-2011
- Nr. 565
-
Michael FINKENTHAL
- Rubrici
- 2 Comentarii
Actualitatea, oriunde o trăim zilele acestea, ne face să ne gîndim la una dintre cele mai dramatice alegeri pe care viața o impune omului, uneori brutal și, cel mai adesea, pe neașteptate: plecarea înspre necunoscut. Nu mă refer doar la liderii politici care sînt somați să plece sau la victimele violenței declanșate de ceea ce, faute de mieux, numim „revoluții“ în Orientul Mijlociu. Aici, în Wisconsin, un număr de senatori democrați s-au refugiat în statul vecin, Illinois, pentru a împiedica adoptarea prin vot, în Congresul local, a unei legi antisindicale. Îmi imaginez că și în România sînt mulți aceia care, obosiți de șirul nesfîrșit al confruntărilor cu o realitate deprimantă, se gîndesc la un refugiu într-un loc unde cutremurele, dificultățile economice și corupția politică sînt necunoscute. Dar se pare că nici în Noua Zeelandă, în Irlanda sau la Chicago, lucrurile nu stau prea bine. Și așa, dintr-odată, peste noapte, omul se trezește pe drumuri. Dacă are noroc, îl așteaptă un vapor, o viză sau o familie primitoare; dacă nu, un cort și o saltea de paie. În drum spre Malta sau în antecamera unui birou de pașapoarte, omul se întreabă cum se va descurca odată ce se va afla în […]
Există uneori un refugiu interior salvator,dar nu de durată.
Minunat scris,superb gândit.Vă mulţumim.
Excelenta piesa asa cum ne-am obisnuit. Multumiri de la un coleg de suferinta…