Michael FINKENTHAL

Intersecţii. Czesław Miłosz şi Louise Bourgeois

Ce au în comun cei doi, în afara faptului că s-au născut în 1911? Aparent, totul pare a-i despărţi: Miłosz este un poet polonez născut în Lituania, Louise Bourgeois a fost pictoriţă, sculptoriţă şi autoare de „forme“ şi instalaţii bizare, născută la Paris. Ce-i drept, ambii au ajuns şi s-au afirmat în Statele Unite: ea, în 1939, el doar după cel de-Al Doilea Război Mondial. …

Citeşte articolul

Intersecţii. Mihail Sebastian şi problema identitară

Aflu, „răsfoind“ ultima versiune electronică a revistei Observator cultural, că la Brăila a avut loc un festival – devenit recent internaţional – dedicat lui Sebastian şi deci, implicit, problemei/problematicii identitare. Aşa-numitele probleme identitare nu sînt specifice doar autorilor evrei, în ciuda faptului că, foarte adesea, ele au fost discutate cu predilecţie în legătură cu aceştia. Într-un fragment dintr-o conferinţă despre „specificul naţional“, prezentată în 1935 …

Citeşte articolul

Intersecţii. La ce serveşte o revistă universitară?

Acum că am ceva mai mult timp, apuc să citesc din cînd în cînd şi revista universităţii la care am fost asociat cîţiva ani buni. O primeam în fiecare lună, dar rareori reuşeam să arunc privirea pentru a „scana“, chiar şi dacă doar în mare viteză, articolele publicate. În general, se scrie despre activităţi ale studenţilor şi profesorilor sau sînt menţionate evenimentele locale care se …

Citeşte articolul

Intersecţii. Citesc, deci exist

Toată lumea vorbeşte despre schimbări de paradigmă; în politică, în literatură, în artele culinare, unde nu? În cîteva dintre Intersecţiile scrise la sfîrşitul primăverii trecute, am făcut, cred, aluzie la scrieri de critică şi de ficţiune care par a fi ilustraţii ale unei asemenea schimbări. Mă confrunt acum cu această spinoasă problemă scriind despre Dada şi reverberaţiile sale în secol sau atunci cînd adun note …

Citeşte articolul

Intersecţii. Rîs cu plîns în context filozofic

A fost surprinzător de cald în acest sfîrşit de septembrie în Maryland, pe coasta de est a Statelor Unite. După cele trei uragane care s-au abătut recent asupra sudului, toată lumea se întreabă în ce măsură încălzirea globală a contribuit la furia şi la caracterul destructiv al acestora. La ora la care scriu „Intersecţia“, Puerto Rico se află încă într-o situaţie disperată, după ce infrastructura …

Citeşte articolul

Intersecţii. Amnezie sau anamneză?

Începeam „Intersecţia“ de revenire din toamna anului 2008 scriind: „Nu ştiu cum a petrecut cititorul nostru zilele de caniculă estivală; pot doar să-l asigur că mie mi-a fost foarte cald în vara de care, acum, ne despărţim. Poate de aceea am căutat mereu răcoarea, apa, lichidul. Chiar şi în cele ale spiritului. Aşa am dat, în decursul vacanţei, peste cartea lui Zygmund Bauman, Does Ethics …

Citeşte articolul

Povestea „misteriosului“ Dimitrie D. Dimăncescu

Scriam recent într-un articol dedicat lui Zevedei Barbu (publicat în Observator cultural la începutul lunii august) că persoana considerată de „tovarăşa“ de la reprezentanţa României la Londra vinovată de a-l „influenţa în mod negativ“ pe acesta era un diplomat de carieră, „adevăratul consilier al lui Franasovici, nelipsit din camera sa de primire“. În timp ce Barbu era în acel moment doar un diplomat în devenire, …

Citeşte articolul

Marginalii la un raport dintr-un dosar de cadre: din nou despre Zevedei Barbu la Londra, 1946-1948

Împrejurările în care Zevedei Barbu a ajuns să se integreze în serviciul diplomatic au fost descrise de acesta în autobiografia sa recuperată în Brazilia şi publicată recent la Bucureşti1. Multe dintre detaliile uitate, sau voit evitate de autor, au fost dezvăluite în cercetări bazate pe dosarele de cadre ale MAE (Ministerul Afacerilor Străine la acea vreme), precum şi în bogatul material documentar acumulat la CNSAS, …

Citeşte articolul

Intersecţii. Reflecţii în jurul poeziei începutului de mileniu (II)

Desigur, plagiatul de care era vorba în „Intersecţia“ precedentă nu este cel atît de mult discutat în România, astăzi. Este vorba mai degrabă de un act asumat, ridicat la rang de artă sau literatură, definit într-un sistem de referinţă nou, cu totul diferit de cele precedente. Spaţiului tridimensional, în care există linii, contururi, suprafeţe şi volume care, împreunate, creează forme, i se adaugă acum cyberspace-ul, …

Citeşte articolul

Intersecţii. Reflecţii în jurul poeziei începutului de mileniu (I)

Cineva mi-a reproşat – blînd, ce-i drept – că intersecţia intitulată „Hugo Friedrich şi noua paradigmă critică“ (Observator cultural nr. 868, 14 aprilie 2017) a fost cam complicată; altcineva (un tînăr poet) şi-a exprimat uimirea, într-un mail, că cineva de vîrsta mea se apleacă asupra poeziei douămiiste. A fost poate şi o tentă de recunoştinţă, dacă nu de admiraţie, chiar în observaţiile sale, admiraţie temperată, …

Citeşte articolul

Intersecţii. O polemică imposibilă

În luna martie, m-am referit într-o „Intersecţie“ la întrebarea „A fost M. H. Maxy un pictor constructivist sau un simplu promotor al realismului socialist în arta românească a secolului trecut?“, pornind de la prezentarea în Observator cultural a unei expoziţii intitulate Arta pentru popor?1. Cum în acea perioadă scriam pentru Caietele Avangardei un articol mai lung pe tema constructivismului românesc (revista va fi lansată la …

Citeşte articolul

Intersecţii. George

Îmi notasem în calendarul de pe masa de lucru ziua sa de naştere. Luni, 17 aprilie. Să nu uit. Vorbisem cu el la telefon în urmă cu două-trei săptămîni şi, ca de obicei, ne‑am împărtăşit reciproc ultimele buletine medicale, am bîrfit puţin, am comentat cele ce se petrec în lume şi, odată ce am ajuns la concluzia că totul este în regulă, am plănuit următoarea …

Citeşte articolul

Intersecţii. Hugo Friedrich şi noua paradigmă critică

Am citit în Observatorul cultural de săptămîna trecută un foarte interesant articol al lui Bogdan-Alexandru Stănescu despre poezia nouă, pe care, după cum am mai mărturisit în trecut, încerc să o înţeleg/apreciez/asimilez. Este vorba despre o recenzie (se mai poate folosi oare, astăzi, acest cuvînt atît de demodat?) a recentului volum de poezie a lui Vlad Moldovan, intitulat Glitch; cum însă acesta pare a fi …

Citeşte articolul

Intersecţii. Cum ar putea fi definit romanul astăzi?

Într-un interviu cu Rodica Binder, publicat în 2002 în România literară, Allain Robe-Grillet observa că „nu există niciodată un singur sens al unei cărţi... Există sensuri posibile. Ceea ce înseamnă că romanul, ca şi lumea reală, are un fel de permeabilitate faţă de sensuri. Dar nu are niciodată un sens. Există semnificaţii multiple, care traversează cartea în direcţii diferite, la fel cum se întîmplă şi …

Citeşte articolul

Intersecţii. Maxy, pictor constructivist sau promotor al realismului socialist?

Într-un recent articol prilejuit de expoziţia Artă pentru popor?, publicat în revista 22 de către un cunoscut critic de artă (nu‑i voi pomeni numele, nedorind să intru într‑o polemică inutilă), acesta îl consideră pe M.H. Maxy un „versatil inginer politico-estetic […], piesă centrală a sistemului comunist“. Mai adăuga criticul – cu o înverşunare nedisimulată – că, împreună cu alţi colaboratori notorii întru construirea realismului socialist, …

Citeşte articolul

Unde dai şi unde crapă

Cineva mi-a atras astăzi atenţia asupra unui comentariu referitor la „Intersecţia“ de acum două săptămîni, legată de Apelul academicienilor. Rareori îmi cad sub ochi aceste comentarii şi cred că şi mai rar m-am referit la ele în trecut, atunci cînd am aflat că au fost postate. De astă-dată, am decis să‑i răspund acestui domn comentac, deoarece îmi pare că domnia sa a ratat complet mesajul …

Citeşte articolul

Apelul academicienilor: text, subtext, context şi pretext

Trebuie să mărturisesc că textul apelului semnat de mai bine de optzeci de membri ai Academiei Române, publicat săptămîna trecută, m-a uimit. După o a doua lectură şi după ce am trecut în revistă, cu mare atenţie, şi lista semnatarilor, care mi-a dezvăluit subtextul, am rămas de-a dreptul … siderat. Doar mai tîrziu, însă, cînd am început să mă gîndesc şi la contextul în care …

Citeşte articolul

Intersecţii. Trăim cu adevărat într-o cultură semiotică?

Citeam editorialul Observatorului cultural de săptămîna trecută („Spiritul civic şi dubla măsură“), în timp ce stăteam în faţa calculatorului, gata să încep a-mi scrie „Intersecţia“ cea de toate cele două săptămîni. Eram deprimat de lectura editorialelor politice, atît de cele de aici, cît şi de cele de peste ocean(e) şi mă întrebam: De ce oare? Pe de o parte, realităţile politice sînt foarte diferite de …

Citeşte articolul

Intersecţii. „Post-adevărul“, la şcoală şi acasă

Parafrazez titlul unei cărţi citite în copilărie despre (mes)aventurile lui Vitea Maleev, copilul sovietic care trebuia să ne servească drept model civic. Citind articolul lui Andrei Cornea despre „post-adevăr“, publicat acum trei săptămîni, în revista 22, am căzut de îndată de acord cu observaţia foarte pertinentă a autorului, care observa că, „de fapt, s-a trăit de mult, poate dintotdeauna, în post-adevăr“. Andrei Cornea aducea ca …

Citeşte articolul

Intersecţii. Gînduri la sfîrşit de an

În general, sfîrşitul anului îndeamnă la retrospecţie, la încheieri de bilanţuri şi la gînduri despre viitor. Dar nu în aceaşi măsură şi în acelaşi fel la toate vîrstele. Hokusai îşi amintea, în memoriile sale scrise la şaptezeci şi trei de ani, că din fragedă tinereţe desenase fără oprire, dar observa că pînă la şaptezeci de ani nu produsese nimic demn de luat în seamă. Ciudat …

Citeşte articolul