Eternul feminin în blugi
- 11-03-2011
- Nr. 566
-
Ovidiu ŞIMONCA
- OPINII
- 1 Comentarii
Oameni serioși om fi noi, dragă Geo Șerban, de ne-am apucat să dezbatem, în această primăvară amăgitoare, care se tot ascunde sub sumanele Babei Dochia, o problemă de importanță „capitală“: fuste versus blugi? Nu orice fuste, nu orice blugi, ci tocmai cele purtate de doamnele și domnișoarele zilelor noastre. Oameni serioși sîntem noi, care trecem de la „eternul“ Traian Băsescu și Codul Muncii (cazul meu) și de la splendidele pagini despre avangardă (cazul tău, care ai scris un text delicios despre Paul Păun, în numărul trecut, raportîndu-l la scrisorile de tinerețe risipite către Maria Banuș) la problema blugilor purtați de doamne și domnișoare? Înțeleg că ești exasperat, că nu mai putem tolera această situație, ar trebui să facem un sindicat, ceva, de apărare a feminității, un ONG, poate aplicăm și pentru fonduri europene, ar trebui să ne gîndim să organizăm și un miting în care să protestăm față de purtătoarele de blugi. Acum, recunosc că-mi trec prin minte și cîteva sloganuri, dar mă rușinez repede. Cum ar fi să auzi, din mii de piepturi, strigîndu-se: „Jos cu blugii! Jos blugii!“. N-ar fi un tip de voyeurism multiplicat și nu ne-am mai atinge scopul nobil al dezbaterii pe care am inițiat-o? […]
libertăţii de ,,expresie de sine” la femei. Sunt rebeli. Există zile, prilejuri, în care te îmbraci în blugi, dacă te ţine silueta, şi zile în care te îmbraci în rochiţe. Blugii se poartă cu atitudine, fericite cele care o au! Pe scurt, îmi plac şi blugii şi rochiţele, îi port cu nonşalanţă, alternativ.