DIN FOIŞOR. Corespondenţa Camus – Char
- 15-04-2011
- Nr. 571
-
Liviu ANTONESEI
- Rubrici
- 19 Comentarii
Cred că trebuie să mulţumesc destinului că am avut norocul să deschid ochii spre lume la începutul „micii liberalizări“ a regimului comunist şi că, în mediul universitar, aceasta nu s-a sfîrşit brusc cu tezele din iulie 1971, ea supravieţuind şi după 1976, cînd mi-am încheiat studiile. Asta mi-a permis să am anumite lecturi la momentul potrivit şi nu la bătrîneţe, cînd nu prea mai au la ce ajuta. O bună parte a operei lui Camus – proza, teatrul, selecţii din Caiete, ba chiar şi Mitul lui Sisif – fusese tradusă între 1965 şi 1971, iar în 1976, o ediţie de eseuri alcătuită de Modest Morariu, care conţinea şi teza lui Camus despre Plotin şi Sfîntul Augustin, completa cumva ansamblul. Sigur, nu s-a tradus atunci Omul revoltat, dar nu mi-a fost dificil s-o găsesc în limba sa de-acasă, nu mai ştiu dacă la BCU care, profitînd de liberalizare, îşi împrospătase fondurile de carte, sau la vreo cunoştinţă ce şi-o adusese sau o primise din străinătate. „Mica liberalizare“ permisese şi o anume deschidere în ceea ce priveşte „libertatea de deplasare“. Graţie acestor întîmplări contextuale, am avut şansa să-l citesc pe Camus atunci cînd trebuie, cînd eram foarte tînăr, în plin proces de […]
@) Daniel StPaul
… dar poate ca acum i-a venit timpul, cine stie. Sa fie intr-un ceas bun!
A propos de incarcatura ideologica a filmului, de notat , pentru cine nu e la curent, ca Jean Daniel, unul dintre realizatori si comentatori, este chiar „le gros legume” du Nouvel Obs. Ca si in cazul lui Camus, o dovada ca si stinga poate fi vizitata de luciditate, bunt simt, ratiune.
Blinda ironie a sortii…Cind am inregistrat filmul nadajduiam sa impartasesc vizionarea lui cu cit mai multi. Desi i-am facut relativ des publicitate, in atita amar de vreme, nu l-am vizionat impreuna decit cu doi apropiati, in doua rinduri separate. Iata cum un coup de chance circumstantial si citeva clickuri fac mult mai mult decit un voeux (aproape) pieux. A la bonne heure! Si merci de interes si cooperare.
@) All
…filmul recomandat de Daniel StPaul si „divulgat” de Daca_nu_nu. Cred ca ar trebui vazut de toti ce carora Camus le (mai) spune ceva, sau macar le-a spus cindva…
@) Daniel StPaul
Acum il descarc in computerul meu! Recunosc ca m-a ajutat si Daca_nu_nu, ca sa pot face asta. Ramin vesnic recunoscator!
@) LA
Mă bucur că sunt şi eu bună la ceva, ha, ha, ha… Gând la gând cu bucurie, nu?
@) Daniel
L-am găsit; tot pe youtube. Pentru cine are răbdare, 55 de minute. În fond nu e lumea. Ştim şedinţe care au durat mai mult.
@) All
Mai jos, link-ul la care face referire Daniel:
„Albert Camus 1913-1960. Une tragedie du bonheur”
Un film de Jean Daniel et Joel Calmettes
Comentariu: Jean-Louis Trintignant
http://www.youtube.com/watch?v=xw-AumjhpGQ
@) Daniel StPaul
Incerc, poate am noroc si merge. Merci encore!
Documentarul (Albert Camus 1913-1960 Une tragedie du bonheur, de Jean Daniel et Joel Calmettes) l-am inregistrat de la TV5 cu vreo 10 ani in urma. Am gasit un link cu streaming dar nu pot sa verific daca e functional, eu nu sint echipat, acasa, pentru rich media. Pun totusi link-ul pentru curajosi:
http://www.streamat.net/films/regarder-streaming-albert-camus–la-tragedie-du-bonheur.php
@) Daca_nu_nu
…foarte mult. Esti de-o eficacitate de nedescris! Merci encore.
http://www.youtube.com/watch?v=wmDXbsqlYQw
@) Daca_nu_nu
Tea-m rugat in raspunsul catre Daniel StPaul sa pui linkul catre filmuletul cu Camus de pe youtube. Pleaseeee
…ii arata pe cei doi, precum si relatia lor, cu o eficacitate perfecta. Daca_nu_nu are o adresa pe youtube cu o scurta prezentare a lui Camus, poze si comentariu. O rog sa posteze linkul aici. Acum, ca sa-mi vad si eu interesul – exista o adresa de net pentru filmul cu pricina? Cel pe care l-ati revazut. Ma intereseaza, ca sa spun asa, de tot!
La vremea cind ostilitatea mediului intellectual parea la apogeu (cu atit mai mult cu cit se prezicea un Nobel pentru Camus, in 1957) Char si Camus verifica etalonul relatiei lor:
« Un peu, où êtes-vous, cher Albert ?
J’ai la sensation cruelle, tout à coup, de vous avoir perdu. Le Temps se fait en forme de hache.
A quand ? »
(carte postala de la René Char, 14 septembrie 1957).
Raspunsul lui Camus :
« Plus je vieillis et plus je trouve qu’on ne peut vivre qu’avec les êtres qui vous libèrent, et qui vous aiment d’une affection aussi légère à porter que forte à éprouver. (…) C’est ainsi que je suis votre ami, j’aime votre bonheur, votre liberté, votre aventure en un mot, et je voudrais être pour vous le compagnon dont on est sûr, toujours. »
(17 septembrie 1957).
“Il est connu que les intellectuels, qui sont rarement aimables, arrivent difficilement à s’aimer entre eux. Mais voilà, dans la société intellectuelle, je ne sais pourquoi, j’ai toujours l’impression d’être coupable. Il me semble toujours que je viens d’enfreindre une des règles du clan; cela m’enlève du naturel et, privé du naturel, je m’ennuie moi-même”.
Oare ce reguli?
Ce este URSS cu-adevarat? “ La Russie est aujourd’hui une terre d’esclaves balisée de miradors. Que ce regime concentrationnaire soit adoré comme un instrument de la libération et comme une école du bonheur futur, voilà ce que je combattrai jusqu’à la fin”.
Sau: la pensée unique, vezi ruptura de Temps modernes/Sartre, 1952 (dupa ce a aparut L’Homme révolté):
“Monsieur le Directeur, on ne décide pas de la vérité d’une pensée selon qu’elle est à droite ou à gauche et encore moins selon ce que la droite ou la gauche decide d’en faire.Si, enfin, la vérité me paraissait à droite, j’y serais”…
“Je suis un peu fatigué de me voir, ainsi que des vieux militants qui n’ont jamais rien refusé des luttes de leur temps, recevoir des leçons d’efficacité de la part des censeurs qui n’ont jamais placé que leurs fauteuils dans le sens de l’histoire “…
Dictie perfecta a unei constiinte lucide neagreata de “confratii” intru intelighentsie. Si totusi, parca pentru a-i face un portret lui Camus, in contra curent, Char scrie: “La lucidité est la blessure la plus rapprochée du soleil”.
Pe linga diverse alte efecte, si (fie macar intermitent) efectul de Foisor; à propos, in ce ma priveste, nu cred in ascendanta turanica a foisorului: e clar ca mi-este un construct de foi, verzi ori tomnatice, dar si, mai ales, scrise. Neavind acces la bibliografia primara propusa ACI, un effect benefic e ca, spre a minimiza frustrarea, trebuie sa imi incropesc o idee despre subiect din ce am la indemina. Asa mi-am adus aminte ca am pe undeva, inregistrat pe banda video, un documentar de vreo 50 de minute despre Camus (narator Trintignant) cu niste secvente/prezente camusiene de arhiva in care se regasesc si cite unele din schimbul epistolar Camus – Char , e. g. reverberatii ale “aventurii” Temps Modernes, Istoria, prietenia (intelectuala)… Mi-au retinut atentia:
@) Gyll
Raspunsul a venit chiar excesiv de prompt! In ce ma priveste, am o mare bucurie ca m-am deprins foarte devreme cu cititul si ca „viciul” acesta nu m-a parasit. Si, cum cred, ma va insoti pina la capat.
Introducerea ta imi readuce in minte un ucru evident:formarea omului prin cultura implicit prin cat mai mult citit,chiar si pornografie insa este extraordinar de important sa citesti si nu numai cand esti tanar ci toata viata.Si ,apropo,o intamplare pe care am trait o cu o persoana care ma tot intreba de ce citesc atatea carti.Exasperat de intrebarile sale i-am zis sa citeasca o carte ,o revista
-da ce is prost?
A venit promt raspunsul.
@) Daca_nu_nu
Nu-mi dau seama cum le gasesti, da iar ai dat peste ceva cum nu se poate mai potrivit! Omul asta, masiv si putin bonom, dupa cum se arata, a facut o treaba extraordina de buna. Multumesc.
…editorul Corespondenţei…
(Gallimard, 2007)
http://www.kewego.com/video/iLyROoaftQCB.html