Deşi indiscutabil un an al prozei, anul literar trecut n-a fost unul rău nici pentru poezie. Sigur, ne putem aminti vorba populară care spune că „românul e născut poet“, dar nu e doar asta. Un an în care, după mai bine de cincisprezece ani, Ion Mureşan revine la poezie cu un volum care ne-a tulburat pe toţi – ultima ispravă fiind Premiul pentru Poezie al …
Am numit de mai multe ori anul literar trecut drept un „an al romanului“, prima oară cînd abia trecuse puţin de jumătatea sa. Nu m-am înşelat. De altfel, acest fapt avea să fie constatat şi de criticii literari înainte de sfîrşitul anului. Indiferent de reuşitele altor genuri – şi nu au fost puţine nici în poezie, de pildă! –, un an în care apar …
Am numit de mai multe ori anul literar trecut drept un „an al romanului“, prima oară cînd abia trecuse puţin de jumătatea sa. Nu m-am înşelat. De altfel, acest fapt avea să fie constatat şi de criticii literari înainte de sfîrşitul anului. Indiferent de reuşitele altor genuri – şi nu au fost puţine nici în poezie, de pildă! –, un an în care apar …
Se apropie vacanţa. Profitînd de acest lucru, dar şi de invitaţia unei pozitiv insistente domnişoare, pre numele său Ozana, după cel al apei „frumos curgătoare“, care scoate un volum de evocare a celor patruzeci de ani de existenţă a vilei scriitorilor de la Neptun, mă adaptez sezonului. De bună seamă, majoritatea celor prezenţi în volum e compusă din colegi care au frecventat consecvent vila cu …
Liviu Lucaci este un tînăr, dar deja reputat om de teatru, actor la Teatrul Național din București, regizor și profesor de „arta actorului“ la UNATC, doctor cu o teză despre actorul ca jucător. Înainte de a-și susține teza, a avut prilejul să studieze în Japonia, prin mijlocirea unei burse ITI, teatrul tradițional de acolo, respectiv noh, kabuki, kyogen. Însă eu nu cu remarcabilul om de …
Liviu Lucaci este un tînăr, dar deja reputat om de teatru, actor la Teatrul Național din București, regizor și profesor de „arta actorului“ la UNATC, doctor cu o teză despre actorul ca jucător. Înainte de a-și susține teza, a avut prilejul să studieze în Japonia, prin mijlocirea unei burse ITI, teatrul tradițional de acolo, respectiv noh, kabuki, kyogen. Însă eu nu cu remarcabilul om …
Sîmbătă, 21 mai, s-au împlinit douăzeci de ani de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu. Douăzeci de ani ce par să fi trecut „ca nouri lungi pe şesuri“, de vreme ce nu pot uita nici acum vocea prietenului George Stănică, pe atunci redactor BBC, care mi-a dat telefonic cumplita veste şi mi-a solicitat „o reacţie“. Ce reacţie? Prima mea reacţie a fost să rămîn mut …
Pe la 1980, de fapt fenomenul a început cu doi-trei ani mai înainte, în jurul revistelor şi al cenaclurilor studenţeşti din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara etc., extinzîndu-se repede şi în oraşe fără universităţi, circa 120 de tineri băteau la porţile poeziei. Dacă îi adăugăm şi pe cei care băteau la uşile altor genuri literare – proză, critică şi istorie literară, eseu etc. – , trecem …
Pe la 1980, de fapt fenomenul a început cu doi-trei ani mai înainte, în jurul revistelor şi al cenaclurilor studenţeşti din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara etc., extinzîndu-se repede şi în oraşe fără universităţi, circa 120 de tineri băteau la porţile poeziei. Dacă îi adăugăm şi pe cei care băteau la uşile altor genuri literare – proză, critică şi istorie literară, eseu etc. – , trecem …
În vreme ce articolul meu de săptămîna trecută, în care încercam o analiză spectrală a presei noastre de după decembrie 1989, pleca la tipar, pe 3 mai, Ziua Mondială a Libertăţii Presei, tocmai era făcut public Raportul FreeEx. Libertatea presei în România, 2010 – ActiveWatch, Agenţia de Monitorizare a Presei, Bucureşti, 2011, 60 pagini – de Liliana Ganea, Maria Adriana Popa şi Vlad Ursulean, …
1. Incipit Întîmplarea face să fi participat, la mijlocul lui februarie, ca invitat special, la o foarte intersantă dezbatere pe tema „Libertatea media în România: soluţii comune la probleme comune“, care este parte a unui program iniţiat de organizaţia civică din Anglia European Alternatives (www.euroalter.com), referitor la libertatea media în întreaga Europă. Înaintea explorării spaţiului presei noastre, oganizaţia britanică a mai făcut acelaşi lucru în …
În ultimele două articole, am tot pomenit despre modul în care îţi puteai procura anumite cărţi, rare, netraduse etc., pe vremea vechiului regim. Am făcut însă doar observaţii punctuale şi mă gîndesc c-ar putea fi utilă, mai ales pentru cititorii mai tineri, o anumită sistematizare. Oricum, dincolo de caracterul represiv al regimului, de politica sa de restrîngere a libertăţii de informare, cel puţin în unele …
Cred că trebuie să mulţumesc destinului că am avut norocul să deschid ochii spre lume la începutul „micii liberalizări“ a regimului comunist şi că, în mediul universitar, aceasta nu s-a sfîrşit brusc cu tezele din iulie 1971, ea supravieţuind şi după 1976, cînd mi-am încheiat studiile. Asta mi-a permis să am anumite lecturi la momentul potrivit şi nu la bătrîneţe, cînd nu prea mai au …
De bună seamă, pînă acum, la secţiunea „Poeţii mei“, am tratat exclusiv poeţi contemporani şi români, indiferent că erau din generaţia mea, mai mari sau mai mici decît mine. Însă, în egală măsură, cred că sînt „poeţii mei“ toţi autorii care-mi plac, indiferent cînd şi unde vor fi trăit, mai ales dacă vor fi avut şi vreun rol mai însemnat în formarea mea ca …
În articolul de săptămîna trecută, scriam că mitologia literară susţine că poetul Mircea Ivănescu nu se prea deplasează, ba chiar că nu ar mai fi părăsit Sibiul, în care eu am ajuns doar în trecere, tocmai din 1972, cînd s-a stabilit acolo, venind din zgomotosul Bucureşti, din Vavilonul de pe Dîmboviţa. Ştiu sigur că e doar mitologie această nondeplasare în afara Cibinului a marelui …
La sfîrşitul săptămînii, marele poet şi excelentul traducător Mircea Ivănescu va împlini şaisprezece luştri de cînd se află printre noi. Parcă îmi vine mai uşor, de o bucată de vreme, de cînd se aşterne timpul şi peste mine, să socotesc în luştri, şi nu în ani! Ciudată experienţă am avut cu acest mare poet. L-am des-coperit foarte devreme – am citit volumul de debut …
Circulă – şi nu doar oral – vorba că scriitorul român scrie puţin şi, pe deasupra, rămîne prizonierul unui singur gen. Este o prejudecată şi dacă gîndim istoric, ba chiar devine un fel de prejudecată la pătrat în cazul „optzeciştilor“, ultima generaţie care şi-ar putea face bilanţul, însă e foarte bine că încă mai scrie şi nu şi-l face! De la Mircea Cărtărescu la Octavian …
Născut în 1962, Dinu Olărașu a debutat devreme, în 1984, la Editura Albatros, cu volumul Dăruit eternității pe fereastră. După o pauză lungă de treisprezece ani și o revoluție, a reînceput să publice poezie cu o frecvență acceptabilă: Traficul de transparență (1997), Frenetic (1998), In (2001),Caietele verii, Caietele toamnei, Caietele iernii, Caietele primăverii (2003-2004), ultimul volum apărut, pe care am avut bucuria să îl …
De două zile mă chinui să-mi scriu articolul acesta. La început, nu-mi găseam un subiect literar sau cultural în sens larg pe care să-l abordez. Apoi, au început să vină subiectele, dar n-am fost în stare să scriu despre vreunul dintre ele, dintr-un fel de sentiment al zădărniciei. Sub înţeleapta conducere Băsescu-Boc, totul pare să se prăbuşească, iar mie îmi arde de poezie şi …
În iulie anul trecut, la această rubrică făceam constatarea că 2010 se întrevedea ca un „an al romanului“. Într-o clasificare sui generis, inventariam deja vreo cinci „aşi“ – romane de Ioan Groşan, Nichita Danilov, Liviu Bîrsan, Ovidiu Nimigean, Radu Pavel Gheo – şi de două ori pe atîţia „popi“. A doua jumătate a anului avea să-mi confirme cu asupra de măsură impresia. Au apărut în …
