LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. 48 de povestiri şi încă ceva pe deasupra

Sper că am numărat bine. Şapte proze scurte îi aparţin lui Bernhard Schlink. Cel care a dat lovitura cu romanul Cititorul. Şaptesprezece schiţe şi povestiri, plus o scrisoare către James Laughlin – tare de tot mărturie de scriitor! –, îi aparţin lui William Saroyan. Cel care a dat lovitura cu piesa de teatru Inima mea este pe înălţimi. Paisprezece texte scurte de lungă respiraţie aparţin unui zăpăcitor scriitor chilian, o frumoasă surpriză pentru cititorii români, amestec de Panait Istrati şi Danilo Kis, care a trăit mai mult în alte colţuri ale lumii, dar a scris doar în spaniolă. Lovitura a dat-o cu romanul Detectivii salvaţi, succes care nu l-a împiedicat să moară relativ tînăr. La Barcelona, lăsînd în urmă o viaţă extrem de agitată şi plină de privaţiuni – nu tu o bursă, nu tu un concediu de creaţie etc. –, plus o soţie şi doi copii. Avea doar 50 de ani. Ultimele zece povestiri ale antologiei mele ad-hoc îi aparţin prozatoarei canadiene Alice Munro. Care chiar a dat lovitura doar cu proză scurtă (zece volume) şi, cel puţin pînă acum, a scris doar un singur roman. Să detaliem puţin acest sumar alcătuit ca un bilanţ contabil. Este vorba de […]