O poveste pentru mari și mici
Antony PENROSE - The Boy who bit Picasso
- 12-08-2011
- Nr. 587
-
Adrian-Silvan IONESCU
- Internaţional
- 1 Comentarii
Pe lîngă publicațiile de artă prin care s-a făcut cunoscută în toată lumea, Editura Thames & Hudson, ca orice firmă prestigioasă, își permite, din cînd în cînd, să se și joace ori să facă glume. Acesta este cazul cu recenta apariție The Boy who bit Picasso (Băiatul care l-a mușcat pe Picasso), semnată de Antony Penrose, fiul celebrei fotografe Lee Miller și al nu mai puțin celebrului pictor suprarealist, poet și istoric de artă Roland Penrose. Antony Penrose nu era un nume necunoscut editorilor, întrucît semnase deja cîteva lucrări care se bucuraseră de succes și fuseseră reeditate: The Lives of Lee Miller (1985) și Lee Miller’s War (2005). Fără a exclude elementul documentar-informativ care-i caracterizează scrierile, Antony Penrose propune acum o carte-obiect, o carte-jucărie, în care dă la lumină un fragment din amintirile sale din copilărie. Pentru a-i conferi mai multă savoare, o redactează în stilul colocvial al unui băiețaș de cîțiva anișori care-și destăinuie experiențele de joacă alături de un artist celebru, la fel de jucăuș ca și el: Pablo Picasso. Pentru a accentua această notă șăgalnică a vîrstei întrebărilor, caracterele de literă se schimbă de la un paragraf la altul sau chiar în mijlocul cuvintelor, spre a evidenția […]
Un eveniment pentru mine pe ziua de azi, acest articol ! Il citesc cu intarziere, am deschis pagina abia acum, nu stiu cum am vazut in sumar numele autorului, altminteri titlul «O poveste pt mari si mici » nu-mi evoca nimic, mi se parea, stiu eu, o cronica literara, ceva. Am citit desigur si articolele precedente din Obs. – de ex. cel despre expozitia YSL – pe care tocmai o vazusem si eu, dar nu mai stiu daca am intervenit atunci cu vreun comentariu. Ma intereseaza acum tot ce scrieti despre casa unde a locuit Lee Miller, despre Farley Farm, despre calatoria ei in Romania, in 1938 – presupun ca ati vazut mai multe poze din acest voiaj al lor – abia astept sa mai vad ceva pe tema asta …