EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. Horă a diavolilor

A revenit pe un ecran bucureștean, pentru o seară, istoria funestului Mephisto așa cum fusese transfigurată cinematografic de regizorul ungur Szabó István în 1981, după lectura narațiunii lui Klaus Mann. În același an, filmul a fost distins la Cannes, iar după încă un an, obținea Oscarul pentru Cel mai bun film străin. A fost și a rămas mai mult decît o excelentă realizare artistică. Este o mărturie puternic ancorată în experiența vieții imediate pecetluite de infernul manipulărilor sub un regim totalitar.   În sala care a găzduit reprezentația (la Muzeul Țăranului Român), desfășurată în cadrul celei de a V-a ediții a Săptămînii Filmului Maghiar, organizată de Centrul Cultural al Ungariei, majoritatea asistenței era alcătuită din tineri încă neiviți pe lume cînd regizorul și pelicula sa căpătau consacrare internațională. Asupra tuturor impactul emoțional a crescut pe măsura avalanșei de întrebări, venite dinspre ecran, cu privire la capacitatea conștiinței umane de a face față demonicului control practicat într-un angrenaj instituțional ostil oricăror aspirații personale sustrase oarbei înregimentări.   Secvențele de început ale filmului aduc în prim-plan un june actor de provincie, exasperat de mediocritatea mediului înconjurător, îngrijorat de perspectiva posibilei ratări. Împotriva obsesiilor marginalizării, el nu are decît remediul talentului. Și-l cultivă cu […]