Geo ŞERBAN

Cine ar fi bănuit că, mai presus chiar decît interesul prioritar arătat poeziei, Mihail Sebastian putea fi intens conectat la formele de răsfrîngere ale muzicii în sensibilitatea publică şi, în consecinţă, accepta să devină, între 1935 şi 1939, un fervent cronicar al vieţii concertistice bucureştene? Astfel, devenea oarecum obligatorie – după mănunchiul de comentarii asupra mersului şi diversificării poeziei sub privirile lui Sebastian (Periplu printre …

Într-o dimineaţă ceţoasă din toamna lui 1982, coboram întîia oară din tren la Geneva – sosit cu o bursă de documentare subvenţionată de Pro-Helvetia pentru a strînge material la faţa locului (interviuri, sinteze de actualitate), în vederea unui viitor număr din Secolul 20 dedicat integral culturii elveţiene. Totul părea neschimbat, aidoma descrierii lui Mihail Sebastian în vizită aici, cu mai mult de cincizeci de ani …

Am prins din zbor, la recentul Bookfest, vestea că se pregăteşte o ediţie de anvergură din Opera lui Tristan Tzara. N-ar fi rău să ne pregătim din vreme pentru un asemenea eveniment, şi cel dintîi gest va trebui să năzuiască la o situare a „Papei dadaismului“ în conştiinţa publicului autohton. Cu toate că poetul nu s-a prea arătat interesat de oscilaţiile de opinie din ţara …

Între două zboruri, o aşteptare de cîteva ore pe Aeroportul Schiphol din Amsterdam furnizează ocazia unui incitant amestec de constatări, reverii şi reflecţii. Văzută din exterior, în timp ce avionul abia sosit rulează pe pista nesfîrşită spre locul de parcare, clădirea nu face cine ştie ce impresie. O construcţie de ample dimensiuni şi atît. Să zicem, Fiumicino (Roma) şi Orly (Paris) la un loc. Optica se …

Între Bucureşti şi Veneţia este o distanţă echivalentă unui zbor de circa două ore. Acum, iarna, avionul se ridică de pe Otopeni cînd încă nu s-a crăpat de ziuă şi aterizează la Treviso tocmai bine la revărsarea luminii pe cer, dacă este vreme senină. Din faţa micului aeroport de destinaţie, un autocar transportă pasagerii pînă dincolo de Mestre, la Tronchetto, unde se efectuează transbordarea pe …

În urmă cu ani de zile, intra în circulaţie – mai întîi într-un colocviu internaţional organizat de regretatul Leon Volovici la Ierusalim, apoi consacrată în România pe coperta unei cărţi luate în braţe instantaneu – formula „ucenicul diavolului“, concepută a sintetiza relaţia de vasalitate spirituală dintre tînărul Mihail Sebastian şi magistrul pervertit în rele, Nae Ionescu. Sintagma a şocat prin doza de senzaţionalism, şi în …

Scoarţa terestră a prins să se zguduie în Italia tot mai ameninţător. După ce au şters de pe hartă o mică localitate la nord de Roma, mişcările tectonice s-au deplasat în jos, ca duminica trecută să-i umple de nelinişte pe înşişi locuitorii Capitalei. Unele prognoze – cîte pot fi elaborate – fac să crească pulsul oricui a păşit măcar o dată în perimetrul încărcat de …

La mai bine de trei decenii după explorări documentare în arhive şi biblioteci din centre universitare helvete, cu rezultate concretizate în două numere consecutive din Secolul 20 (la începutul anilor 1980), păşeam din nou pe străzile cu nume sonore ale Genevei. O bună prietenă, fostă colegă de editură odinioară, stabilită între timp pe cosmopolitul ţărm al Lémanului, mi-a oferit invitaţia unei agreabile vizite turistice. Implicit, …

În ierarhia valorilor literare, Mihail Sebastian rezerva poeziei un loc preferenţial. Lecturi fecunde i-au întreţinut pasiunea şi l‑au pus în situaţia de a dobîndi o perspectivă sigură, încă din anii liceului, asupra poeţilor exponenţiali în evoluţia lirismului modern. La bacalaureat, cînd a avut de ales, pentru proba scrisă la limba şi literatura română, să dezvolte un subiect privitor tocmai la cristalizarea primelor noastre structuri poetice, …

Păstrez din tinereţe tentaţia de a da periodic o raită pe la anticari. Nu întotdeauna rezultatele sînt pe măsura efortului deplasării. Dar nici nu lipsesc surprizele. Vorba ceea: nu se ştie de unde sare iepurele! Se întîmplă să-ţi iasă în întîmpinare o tipăritură vrednică de atenţie chiar dintre teancurile înşirate pe trotuar. Era cît pe-aci să nu iau în seamă, dintr-o asemenea grămadă de strînsură, un …

Centenarul „Cabaretului Voltaire“ a ocupat un spaţiu privilegiat în calendarul cultural al anului 2016. Sărbătoarea a început cu ceva timp înaintea aniversării propriu-zise, printr-o retrospectivă dedicată lui Tristan Tzara la Strasbourg (într-un format miniaturizat, dacă ar fi să aducem pe tapet amintirea centenarului Breton oficiat la Centrul Pompidou: „La beauté convulsive“). Apoi s-au ţinut lanţ sesiuni internaţionale de comunicări, tipărituri festive, reeditări şi reuniuni cu …

Nici Florenţa, nici Veneţia, doar cîteva mici orăşele avînd vestigii medievale, unele încă mai vechi (incluse administrativ în regiunea Emilia‑Ro­magna, limitrofă litoralului adriatic), îmbietoare pentru hoinăreli pornite zilnic din Rimini, acolo unde Cezar rostise solemnele cuvinte: „Alea iacta est!“, după trecerea Rubiconului. M-aş putea făli, alături de soţie, că am trecut în sus şi în jos istoricul rîuleţ de mai multe ori pe parcursul recentei …

Timp de exact un an de zile – între 1 martie 1944, cînd Steaua fără nume se juca în premieră absolută pe scena Teatrului Alhambra, şi 2 martie 1945, cînd gazeta Cortina făcea lumină în privinţa adevăratului autor al piesei, printr-o mărturie semnată chiar de Mihail Sebastian –, o mare parte a publicului s-a prefăcut a da crezare menţiunii de pe afişul spectacolului, care preciza …

De la o vreme, poeta Monica Pillat nu va fi cunoscut satisfacţie mai mare decît îndeplinirea obligaţiei asumate să pregătească an de an reeditarea cîte unui volum din zestrea scriitoricească preluată de la tatăl său – prozator, eseist şi explorator al trecutului literar autohton şi universal –, Dinu Pillat. Cu o excepţională devoţiune, s-a supus exigenţelor modului de lucru în edituri ca să vadă înfăptuit …

De integralitate absolută e greu de vorbit atunci cînd seria impunătoare de opt volume ale celei mai complete ediţii de pînă acum lasă deoparte Jurnalul ieşit la lumină postum, abia în 1996. Obstrucţiile ridicate atunci de moştenitori s-au împotmolit în Justiţie; totuşi, se observă o stare de panică printre editori, extrem de precauţi în a nu încălca niscaiva drepturi succesorale. Dar chiar şi aşa, în …

E grozavă competiţia între televiziuni pentru dobîndirea de procente în plus la capitolul rating. Cifrele avansate sînt făloase, dar niciodată certe. Lauda de sine naşte îndoieli. Bănuielile de manipulare se insinuează pe fondul celor mai zgomotoase „mese rotunde“, calibrate pe aspecte acute din realitatea imediată. Se remarcă discrepanţa dintre enunţurile tematice promiţătoare şi discuţiile din platou: amorfe, nevertebrate, cu diferenţe de opinie mimată. Dialogul rămîne …

Ofensiva turismului pe litoralul bulgar al Mării Negre a scos din anonimat o salbă de aşezări impuse, în ultimii 30-40 de ani, atenţiei internaţionale: Albena, Nisipurile de Aur, Constantin şi Elena, Nesebar, Burgaz, mai nou Sozopol ş.a. Afluenţei lor estivale în plină expansiune i se adaugă prestigiosul Balcic, beneficiarul unei aure istorice de cînd Regina Maria a României a ales localitatea pentru un cuib preferenţial …

Marcel Duchamp, Constatin Brâncuși și Tristan Tzara în 1924 (Fotografie de Man Ray) „Dada este cabaretul lumii după cum lumea este cabaretul Dada“ Johannes Baader – în Gérard-Georges Lemaire, Cafés d’autrefois, Flammarion, Paris, 2000 La sfîrşitul toamnei lui 1915, un oarecare Samuel Rosenstock – aflat între probele examenului de bacalaureat şi tentativa latentă de a frecventa Literele – apuca pe căile Apusului, împins de o lehamite definitivă faţă …

S-a ajuns la a treia stagiune dedicată, la Brăila, celui care şi-a legat definitiv numele de urbea copilăriei şi adolescenţei sale printr-un roman (Oraşul cu salcîmi) şi prin numeroase pagini memorialistice. Ca şi în anii anteriori, omagiul adus lui Mihail Sebastian a beneficiat de susţinerea unui public competent, înţelegător, dispus să accepte provocarea la un dialog activ. E vizibilă, de la an la an, experienţa …

Credeam că numai pe front, în tranşee, sub bombardamentele vrăjmaşului, se petreceau eroisme de genul uitării instinctului de conservare sărind în ajutorul rănitului de alături, purtîndu-l în spate, pînă la postul de prim-ajutor, ori pentru a-l scoate din zona iminentei încercuiri de către adversarul nemilos.   Dar constatăm că nu numai datoria ostăşească îmbracă manifestări de un curaj „nebun“ – prin înfruntarea unor riscuri …