SFada cu Literatura. Mircea Liviu Goga rescrie „Craii de Curtea-Veche“
Cărţile Vulturului IV
- 11-05-2012
- Nr. 623
-
Cătălin BADEA-GHERACOSTEA
- Rubrici
- 0 Comentarii
În Desant’83, Emil Paraschivoiu are în textul (Sic) următorul paragraf: „ştiaţi că… există o carte (una singură!) pe care o cumpăr oricînd o văd într-un anticariat (pentru că nu suport ideea de a fi acolo) şi pe care, dacă nu mai găsesc cui s-o dăruiesc, mi-o păstrez: Craii de Curtea-Veche…“. Subscriu pe deplin, ca mîndru posesor al exemplarului 722 din prima ediţie Perpessicius a Operelor lui Mateiu I. Caragiale, că am o relaţie specială cu Craii… Astfel încît, la deschiderea romanului Insula Pescăruşilor al lui Mircea Liviu Goga (Editura Eagle, Bucureşti 2011), am fost mai mult decît circumspect la întîlnirea personajelor Pirgu, Paşadia, Pantazi… Ce legături, ce extrapolări se pot face între un roman cu sigla „SF inedit“ pe copertă şi, probabil, cel mai bun roman scris de vreun român vreodată? Miza jocului la care Mircea Liviu Goga s-a încumetat mi s-a părut uriaşă, încă de la prima mînă. În primul rînd, la citirea Insulei Pescăruşilor sar în ochi deosebirile cu cartea-model. Dacă, la acelaşi format, Craii… nu trec de 100 de pagini, Insula… trece de 200. Apoi, în original, avem patru capitole cu titluri proprii, în timp ce în „fan fiction“ avem 12 capitole, simplu numerotate. Mai mult, Mircea […]