Cătălin BADEA-GHERACOSTEA

SFada cu literatura. Din nou, „ideea SF” pulsează – Liviu Surugiu

Fiind unul dintre numele care refuză înregimentările deoarece își poate susține o autonomie de marketing și de PR cu propriile eforturi ce l-au adus la cîțiva pași de infarct, Liviu Surugiu confirmă cu ultimul volum lansat la recentul tîrg de carte Gaudeamus, Pulsar (Tracus Arte, București, 2017), că are, de asemenea, propria manieră creativă. Așa după cum s-a văzut și în celelalte două volume de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Cărțile laureaților premiilor COLIN din 2017

Înspre o ecologie a fantasticii ne-am îndreptat acum două săptămâni, odată cu prezența la Tîrgul de carte Gaudeamus a majorității autorilor români de science fiction, fantasy și horror, cît și datorită decernării premiilor COLIN, aflate la a VII-a ediție. Din simpla corelare a celor mai însemnate apariții de carte de la Gaudeamus cu desfășurarea premiilor COLIN, o schiță de sistem „ecologic” se poate decela în …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Spre „ecologia” fantasticii

Spre deosebire de alte literaturi „de gen”, fantastica, inclusiv cea românească, are o comunitate dedicată, „fandomul”, în care aparițiile de carte-film-joc sunt trăite la o intensitate mai mare, iar bucla de feed-back critic poate avea amplitudine catastrofică. Dar poate tocmai de aceea, science fiction-ul, fantasy-ul și horror-ul, cu toți hibrizii lor, tind să întrețină „specializarea” publicului. Tîrgul de carte Gaudeamus 2017, a cărui dare de seamă …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Va fi cald și vom împușca drone – Adrian Mihălțianu

Debutul puțin zgomotos al lui Adrian Mihălțianu, cu Epoca Inocenței, primul volum din seria Terra XXI (editura Nemira, București, 2017), este – cel puțin pînă la ultimul val de apariții ale acestui an, la tîrgul de carte Gaudeamus de săptămîna viitoare – cea mai mare promisiune pe care fantastica românească o face publicului său de la Taxidermie, debutul Narcisei Stoica de acum mai bine de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Către șapte dimensiuni și gravitate – cu Dan Doboș (II)

Celelalte șase povestiri din volumul Eu 2.0 (Media-Tech, Iași, 2017) se înscriu ca auxiliare complexului tematic preferat de Dan Doboș, pe care l-am găsit drept continuu între romanele și prozele sale din deceniile precedente. Ansamblul este inegal și este întrucîtva firesc să fie așa, deoarece „ajutorul” dat de fiecare povestire în parte pentru dezvoltarea extensivă sau intensivă a lumii ficționale comune între romanul DemNet și …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Către șapte dimensiuni și gravitate – cu Dan Doboș (I)

În acest noiembrie se împlinesc 15 ani de cînd primul volum al primei trilogii science fiction din fantastica românească a ajuns pe rafturile librăriilor: Abația lui Dan Doboș apărea la editura Nemira. Ceea ce părea atunci o nebunie – trilogii, serii românești! – astăzi a devenit normă acceptată, este suficient să priviți lista nominalizărilor premiilor COLIN, ediția în curs. Cu Abația, Blestemul Abației și Abația …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Să pici în scris examene orale – Ovidiu Eftimie

Cine ar fi crezut că, după debutul autoproclamat fulminant (Arhanghelul Raul, Nemira, București, 2016), Ovidiu Eftimie va reveni atît de repede în atenția cititorilor, în 154 de pagini de satiră neo-post-realistă, sub rețeta parodiei sefistice, din nou prezentată ca o descoperire majoră pentru literatura română, cu romanul Bacalaureat (la aceeași editură, la doar un an)?! Ovidiu „Tourette” Eftimie lovește din nou. Încrezător că este de ajuns …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Ideologie și critică în fantastică

Pentru cele trei genuri ale fantasticii, primele corpus-uri de text care sunt sau pot trece drept istorii literare sunt New Maps of Hell, din 1962, a lui Kingsley Amis – pentru science fiction –, The Guide to Supernatural Fiction, din 1983, a lui Everett F. Bleiler – pentru gotic și horror –, și Encyclopedia of Fantasy, din 1997, a lui John Clute și John Grant …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Fantassina Cristina

Dacă aș fi scris cronica de întîmpinare la prima ediție din Ultima vrăjitoare din Transilvania, prin 2012, rîndurile de mai jos n-ar exista. Două lucruri m-au oprit să scriu atunci: căderea în capcana de marketing a editurii, căci autoarea opului fantastic era scrisă pe copertă a fi unguroaica Anna Vary (iar eu nu fac parte dintre cronicarii de traduceri), fapt confirmat, nu știu dacă spre …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Un debut cu mult cîntec – Mihai Alexandru Dincă

Probabil cel mai ușor de citit nou scriitor venit în paginile science fictionului românesc actual, Mihai Alexandru Dincă – MAD: să adoptăm acronimul gata adoptat de colegii și prietenii săi – este pe drept cuvînt împins în față de echipa Tritonic-Millennium Books, cu debușeu în „Știință și Tehnică”. După debutul absolut cu povestirea „Viziuni ale Paleocosmosului” (revistanautilus.ro, nr. 81 din octombrie 2014), absolvirea cursului de …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Între încet și domol, cu Emil Duhnea

Vă amintiți de Secția 14? Rezultatul „experimentului” micro-sociologic, mai puțin literar, de la Cursul de creative writing în sf&f, ințiat de bookblog.ro și „Revista de povestiri”, cu două sau trei serii de absolvenți, între 2014 și 2016, care a dat sub atenta diriguire a lui Michael Haulică o altă antologie de Michael Haulică, Eroi fără voie, la inevitabila Millennium Books din Satu Mare etc.? Ei …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Cum ne amintim de Vladimir Colin

Vladimir Colin are la ora actuală doi exegeți care i-au dedicat capitole consistente în volumele lor de istorie și critică literară: Mircea Opriță și Cornel Robu, ambii aparținînd de mediul literar și universitar clujean. Proveniența exegeților este semnificativă deoarece demersurile lor sunt asemănătoare, chiar dacă finalitățile sunt diferite: Mircea Opriță se concentrează pe Vladimir Colin integrîndu-l în monumentala Istorie a Anticipației românești, pe cînd Cornel …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Inginerie inversă pentru Jocul Zeilor (II)

Liniile de forță din romanul Jocul Zeilor (editura Eurostampa, Timișoara, 2016) par evidente pentru un cunoscător al cărților precedente ale lui Voicu Bugariu: se suprapun într-un roman de dragoste, într-unul fantastic și altul inițiatic. Jocul Zeilor este un bun material didactic și, cu ironia sa devenită ascuțită ca un bisturiu, vreme de decenii, în stare să taie fără ca durerea să-l atingă pe „pacientul” anesteziat …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Despre amatorismul agresiv

Unul dintre cei mai de succes editori din România, în ceea ce privește literatura de nișă, Bogdan Hrib, de la Tritonic, spunea la un moment dat că invidiază science fiction-ul pentru gradul mai mare de coagulare a comunității de cititori dedicați, numite și „fandomul”. El însuși un autor de literatură polițistă („crime”, ca să rămînem pe același palier lingvistic cu „science fiction”-ul, deci nu „literatură …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Inginerie inversă pentru Jocul Zeilor (I)

Capitolul al 31-lea din romanul lui Voicu Bugariu, Jocul Zeilor (editura Eurostampa, Timișoara, 2016), începe astfel: „Îmi amintesc cum am început să scriu acest jurnal. A trecut destul de mult timp de atunci, acum am treisprezece ani. Ştiu că pentru copii timpul se scurge mult mai încet decît pentru oamenii în vîrstă. Pentru un bătrîn, o zi nu înseamnă aproape nimic, trece foarte repede, ca …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Nuvelele Cătălinei Fometici

Colecția Sci-Fi de la Tritonic, coordonată de Michael Haulică, reușește să își extindă eticheta și peste producția autohtonă de proză fantastică, cu variațiunea ei la modă, „dark fantasy” sau „gothic“, iar unul dintre exemplele relativ recente este volumul Cătălinei Fometici, Cîinii Diavolului. Apărută în fantastica noastră cu o discreție atipică, urmînd parcursul „Gazeta SF” – celelalte reviste de gen – antologie – debut în volum, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. De la provincial la național, apoi mondial, cu fantastica scoțiană

Una dintre întrebările care apare în discuțiile fandomului românesc cel puțin o dată la zece ani, respectiv cînd o nouă generație de autori-comentatori-promotori și chiar cititori își face intrarea în actualitate, adresează definiția fantasticii de limbă română, fie ea privită doar ca science fiction, gothic etc. Pentru un pasionat care a trăit (= citit) în spațiul acesta literar (unii spun chiar „cultural”) cel puțin 20 …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Un caz de „realism metafizic“ – Marius Oprea (III)

Spuneam că Marius Oprea știe să perceapă clipa, iar prima expresie a acestei științe este poezia. În cele șapte secunde ale prezentului, autorul romanului Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit își menține un echilibru între trecut, ca istorie, și viitor, ca fantasmă. El poate alege să (de)scrie acest echilibru sub cîteva tipuri de discurs, între care trece cu o lejeritate ritmată, într-un dans textual. …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Un caz de „realism metafizic“ – Marius Oprea (II)

Brian Aldiss observa la împlinirea a 50 de ani de carieră literară ‒ sărbătorindu-i-se aceasta de către Bodleian Library de la Universitatea din Oxford cu colecția de eseuri An Exile on Planet Earth, în 2012, căci scriitorul britanic își va fi lăsat manuscrisele moștenire colegiului omonim ‒ că există conexiuni „de dincolo” între intențiile sale și surprizătoarele interpretări ale scrierilor sale, ceea ce el a …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Un caz de „realism metafizic“ – Marius Oprea (I)

Cel de-al doilea roman al lui Marius Oprea, Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit (Polirom, Iași, 2017), este rezultatul literar a trei modalități de raportare la realitate prin text: poezia, istoria, ficțiunea fantastică. Nota extrem de personalizată pe care Marius Oprea reușește să o pună în cele trei dimensiuni ale Neasemuitei istorii… poate fi înțeleasă folosind un construct teoretic al lui Brian W. Aldiss, …

Citeşte articolul