Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Întrebări pentru neliniştea intelectualilor publici
- 20-09-2012
- Nr. 642
-
Bianca BURŢA-CERNAT
- Actualitate
- 8 Comentarii
S-au formulat frecvent întrebări legate de ceea ce are de oferit – şi e dispusă a oferi – societatea românească elitelor ei intelectuale, acest termen de maximă generalitate, „societate“, înglobînd voci cît se poate de diferite (ca portanţă, ca pertinenţă, ca relevanţă, ca putere de rezonanţă etc.), de la marea masă a cetăţenilor contributori la buget şi/sau a „asistaţilor social“ pînă la decidenţii din politică şi din administraţie; şi unii şi alţii supuşi, de regulă, unui aspru rechizitoriu. Cetăţenii „anonimi“ – pentru presupusa lor incapacitate de a-i înţelege pe intelectuali şi/sau pentru vina de a fi, se zice, beneficiarii unor măsuri „demagogice“, precum măririle salariale (?!), luate în detrimentul investiţiilor în alte sectoare (cultura, spre exemplu). Oamenii politici – pentru o similară îngustime de vederi, ca şi pentru viclenia de a specula impulsurile antiintelectualiste ale acelei misera plebs pe care, într-o situaţie de criză economică, ar invoca-o ca argument pentru subfinanţarea culturii. Se creează astfel premisele reactivării unor tensiuni sociale mai vechi, se conturează mai bine falii şi linii de front. Într-un război ale cărui cauze, coborînd mult dincolo de pragul reprezentat de anul 1989, ţin nu doar de competiţia „naturală“ (în cea mai deprimant-darwinistă accepţiune a cuvîntului) pentru resurse […]
„A-i îndemna, spre exemplu, pe alţii la austeritate, a pleda pentru „statul minimal“ şi pentru politicile dreptei neoliberale din postura unui intelectual care beneficiază de sinecuri consistente de la stat e, cum s-a tot spus, de altfel, în ultima vreme, mai mult decît o stridenţă.”?!? V-ati uitat la sinecurile consistente primite de la contribuabili de pletora politicianista? Inclusiv imunitatea parlamentara extinsa asupra infractorilor de drept comun si penal? Ar fi vrut, beitii „boieri ai mintii” sa se bucure si ei de sinecurile unor Catalin Voicu, adrian Nastase, etc… Cat dspre dezamagirile – reale! – de care este si va ramane vinovat Emil Constantinescu (alias Tzapul, in limbaj popular!), astea tin de situatia actuala, la care nu s-ar fi ajuns daca insul acesta sters, tern si plicticos, n-ar fi clacat mizerabil inaintea batranilor mitocani de partid si de stat, a la Ion Iliescu. Sa ingropi sperantele unei intregi generatii satule de bolsevism nu este o simpla „deziluzie”, ci o crima. La care Emil Constantinescu (zis Tzapul, in limbaj popular) nu a jucat rol de victima, ci de complice la asasinat! Altfel, ar ramane doar personaj al unor melodii umoristice, de folclor satesc.
Multumesc frumos pentru cratima! Aveti dreptate.
Ganduri vesele va doresc!
„De plano” in textul domnisoarei/doamnei e JUST folosit. In schimb, „Y compris, de plano” e o vesela anpoda. Ce N-ati reusit sa ziceti, de fapt? …”Intr-o! (cu o mica dunga intr „r” si „o”) si NU „intro”!…etc.
Dupa aceea veti avea dreptul sa fiti sceptic fara diferentieri.
Y compris, de plano, excesiv de multa lume investeste in interogatii cu tenta de acuzatii. Nu este greu de observat ca, mai ales in situatia in care folosim cuvintele la a doua, a treia mana, indiferent de uzaj, rezultatul este acelasi: un Titanic vesel ce sta sa se scufunde intro noapte inghetata.
Sa nutrim compasiune si solidaritate cu fenomenul „lingvistic” sau sa nascocim si alte cuvinte in stare sa dea contur vietii. Carcotasi cum sunt sau cum ar trebui sa fie distinsii intelectuali, luati individuali, devin monumente de agresivitate cand sunt agregati in diverse constructii de mucava.
Ceva ar trebui sa-i faca permeabili la bunul simt de dincolo de oceanul de hartii si mai ales de iluzii.
cu autoarea, ca tre’ sa ne-ntrebam, cu totzii, ce putem *noi* oferi, *noi*, cu *totzii*! Da’ *fara de discutzie*…
Trebuie, insa, ‘trebatz’ shi politicienii ashtia (care shi-au pus, cu grija, sacii pan’ carutza, magitratzii ashtia – care shi-au „tras” gramada da foloase, doar pen’ a-i videa acuma cat sunt da coruptzi, ca sa umplu pushcariile cu ei – etc. : cum sta, bai, trebshoara *cu voi*?
Ca *nu-i vorba numa’ de „‘telectuali” p-acilea, da „spuma”, ca sa scrim asha – apropo, muuultzi chiar mor da foame – e vorba de tata sleahta asta da inari…
Nea Marin
Batranii comunisti sunt tristi. Tinerii comunisti sunt tragici.
Bravo Bianca! Ai atins exact lucrurile pe care-i dor pe unii din boierii minţii din România!
Am avut ocazia pe să cunosc pe unii dintre ei şi am rămas uimit cât de mare le erau orgoliiile şi mici şi şchioape creaţiile!
Dar nu pot să fiu decât de acord cu opinile dumneavoastră, când un Mircea Mihăieş, exemplarul bugetivor, clama austeritatea la ăilalţi căţei, nereuşind să se uite în oglinda cumplitei sale neruşinări!
„A-i îndemna, spre exemplu, pe alţii la austeritate, a pleda pentru „statul minimal“ şi pentru politicile dreptei neoliberale din postura unui intelectual care beneficiază de sinecuri consistente de la stat e, cum s-a tot spus, de altfel, în ultima vreme, mai mult decît o stridenţă.”
mai exact, despre ce sinecuri vornim? si cine le-a primit?
iar. pe de alta parte, ce ruptura e intre a fi adeptul statului minimal si a fi platit de stat? cel care e platit de stat trebuie sa fie obligatoriu de stanga? altfel spus, birocratii statului trebuie sa fie exclusiv de stanga?