Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
TANDEM. Post Festum
- 11-01-2013
- Nr. 656
-
Tudor BANUŞ
- Rubrici
- 11 Comentarii
Post Festum Acum, că a trecut Crăciunul, cu Andersen, cu Fraţii Grimm, încît n-a mai rămas nici unul cu-al cărui tuş să înnegrim zăpada paginii, – iar lupul nu ne mai sperie, Isegrim (cumătru fără nici un scrupul, cum ni-i pe plac să-l ponegrim); nici domnu-n cizme cu jambiere cîntînd, la vioara lui cu glanţ roşcat, ceva ca o-mbiere la dans: Aufforderung zum Tanz, nu se mai vede, nici aude, iar ramurile, prinse-n lanţ de-argint, se scutură (şi nude rămîn) la cel mai mic balanţ; şi,-n panica lui, ştim ce număr încearcă să formeze pomul cel cu o mînă fără umăr, dar cu picior (dansant) ca omul, după ce va fi fost dat jos, cu barda aprigă, din domul pădurii, ca un stîlp vînjos al bolţii… Ci să-nchidem tomul acestor cam tardive plîngeri, – căci, în eonul nostru laic, i-am auzit, prin el, pre îngeri, foşnind, – şi arcului voltaic îi va fi fost pereche luna (ce nu-i un corp ceresc prozaic, ci cum a fost mereu: cununa de noapte-a cerului arhaic, – cea fără de pereche: una); iar fulgii,-n jur, ne-au stat ca nişte cristaloedre, – nu scămoşi cum par cînd […]
Printre poliedrele lui Arhimede se gaseste tetraedrul trunchiat,
care are 8 fete, 4 dintre ele hexagoane regulate si 4 triunghiuri
regulate. Sa fie oare \”hexagonotetraedru\” numele acestui corp ?
(cf. http://en.wikipedia.org/wiki/Archimedean_solid )
Dar Eminescu vorbeste de cristalizare. Poate ca se refera la ceva cunoscut
deja in vremea lui, poate ca isi imagineaza el insusi un tip de cristalizare …
E tulburator ca in una din formele de cristalizare a ghetii apar
atat hexagoane cat si tetraedre ! Acest lucru a fost insa inteles abia in 1935 de
Linus Pauling. Iata cateva trimiteri, una mai interesanta decat alta:
http://en.wikipedia.org/wiki/Ice_Ih
http://www.its.caltech.edu/~atomic/snowcrystals/ice/ice.htm
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1091441/
http://johncarlosbaez.wordpress.com/2012/04/15/ice/
Votez pentru hexacontatetraedre. Poliedrele se denumesc dupa numarul de fetze si hexaconta este un numar (i.e. 60) inventat -imi pare- ca o ironie (in sentiment pozitiv, as zice) la o programa ticsita de atare pedanterii (cu mintea reverberind, la cine stie ce terasa nemteasca, dupa cursuri).
Citind catrenul am gandit (ca tot prof-anu’): ia uite, nu’s singurul care nu numara silabele! Dar am tacut chitic, asteptand reactia expertilor…
Iata o parere asupra intrebarii ridicate:
Solutia sugerata de dl Foarta imi pare justa, HEXAGONOTETRAEDRE. Iata si de ce:
matematic acestea n-au cum exista (numarul de fete-patru-fiind prea mic in raport cu numarul de laturi ale unei fete-sase). Dar nu uitati CONTEXTUL: poetul are in vedere ca asta se intampla DUPA O VADRA (nu de apa!), ceea ce da perfect sens lucrurilor si masura geniului autorului!
Mulţumiri dlui Sorin Marescu pentru transcrierea, mai sus, a catrenului eminescian (de circumstanţă), care le anticipează pe acelea ale lui Dan Barbilian/Ion Barbu.
După cum lesne se observă, versul al patrulea e „şchiop”, numărând, faţă de celelalte (cu toatele, octosilabe), o silabă-n minus, – fapt de natură să atragă şi un handicap de ordin ritmic.
Am abordat, cândva, cu un vechi prieten, dl Ionel Funeriu, acest, aşa-zicând, „scandal”, neajungând la nicio concluzie pertinentă.
Piatra de poticnire, a nostră, va fi fost următoarea: „hexacontetraedrele” acestea ar fi trebuit citite, oare, „hexaconOtetraedre”?!
Noua lecţiune, cu adaosul acestui (să-i spunem: anaptictic) „o”,
pare plauzibilă şi matematic, în măsura, cel puţin, în care conul e „reductibil” la triunghi, ca şi, de altfel, piramida triunghiulară, alias tetraedrul.
Dar dacă editorul (Perpessicius?) a citit „con[o]” în loc de „gon[o]”, – ceea ce, desigur, ar fi dat „hexaGonotetraedre”…
Despre cele „six angles dièdres d’un tétraèdre” se poate citi într-un vechi scurt memoriu al lui Abel Transon, intitulat „Sur le
tétraèdre”.
Poate că vreun matematician (ceea ce, din păcate, eu nu sunt) ar putea să-ntârzie asupra acestei afirmaţii, – putând să reconstituie, într-astfel, şi versul amintit eminescian.
Când aduce blonda Liză
Socoteala unei vedre,
Universul cristaliză
Hexacontetraedre!
http://ro.wikisource.org/wiki/Cristalografie
„Notarul scrie-n Cartea de nașteri, cu un stilus
(cu un condei, adică), un nume nesfârșit:
Johannes Crysostomus Wolfgangus Theophilus…
Și-apoi, copilăria lui Mozart ia sfârșit.”
(Șerban Foarță, Amadeus, Brumar, Timișoara, MMXI, p. 7)
http://www.youtube.com/watch?v=WVqoa1VPNhQ
Aproposito de atmosfera basmului german, a Märchen-ului, dacă vreţi, din unele desene (ca acesta) ale lui Tudor Banuş, – adaug că el (potrivit propriei Biografii scrise-n franceză) „… a obtenu en 1979 le prix pour le plus beau livre pour la jeunesse avec Les Musiciens de la ville de Brême, des Frères Grimm.”
Personaju-i evocat, în poezie, datorita aerului ei germanic, hoffmannesc…
Isegrim (iniţial Insegrim, termen provenind din Eisenhelm, i. e. „coif de fier”) va fi fost numele vechi-german al unui semilegendar erou trăitor, pe la 1100,-n Flandra, – având să-l denumească, mai apoi, în basme şi fabule, pe Lup. Franţujii au adoptat cuvântul, – în Le Roman de Renart, de pildă, Cumătrul se numeşte I/Ysengrin.
Vă mulţumesc/vă mulţumim, zâmbind amar…
Domnule Serban Foarta, foarte frumoase si grafica, si poezia. Am insa o nedumire: ce inseamna oare Isegrim? Astept raspunsul dumneavoastra…
…dar mai mult si mai mult si mai mult mi-a placut ultimul vers, pentru zambetul care ascunde amaraciunea. La multi ani Dumnilorvoastra.